Drama famiilor deportate în Bărăgan redată printr-o expoziţie foto documentară

Ştiri

Sursa imaginii:

Postat de: Rusica Viorica

Ştiri / Cultură

30 Mai 2019 / 20:20

Drama famiilor deportate în Bărăgan redată printr-o expoziţie foto documentară

Expoziţia-eveniment cu genericul „Rusaliile Negre: deportarea în Bărăgan" a fost inaugurată la Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei. Evenimentul este organizat de Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului din cadrul Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei din Sighet, România. Imaginile fotografice, documentele de arhivă reflectă drama celor peste 12 mii de familii deportate în iunie 1951 în Bărăgan de către regimul comunist din România, relateză Moldova 1.

Ioana Boca, director executiv, Academia Civică a specificat că a fost selectat acest generic deoarece „în noaptea de Rusalii, în iunie 1951- 44 de mii de persoane din zona de Vest a României au fost deportate într-o singură noapte în zona de Est, ceea ce s-a numit Siberia Românească. A fost cea mai amplă operaţiune de deportare de pe teritoriul României" a conchis Ioana Boca.

În urma proiectului diabolic de epurare socială inventat de regimul comunist din perioada Gheorghiu Dej, maturii şi copii au fost zăvorîţi în vagoane de animale şi duşi în deşertul arzător al Bărăganului pentru 5 ani. Cînd au revenit, deportaţii au găsit casele ocupate de profitorii regimului şi au fost nevoiţi să-şi ia viaţa de la capăt.

Eugen Sava, director muzeul Naţional de Istorie a declarat că expoziţia are un rol esenţial în reamintirea acelor evenimente.

„Expoziţia este adusă prima dată la Chişinău şi sper că va avea un rol esenţial în reamintirea acestor evenimente dramatice, deportările şi ororile regimului totalitar comunist din România”, a mai spus Eugen Sava.

Şi Anatol Petrenco, doctor habilitat în istorie a venit cu câteva informaţii interesante din acea perioadă.

„Cercetările au demonstrat că cei care au fost deportaţi din aceste regiuni de frontieră cu Iugoslavia au fost oameni înstăriţi. De Ce? Pentru că ei nu acceptau comunismul, oamenii cu gospodăriile lor, pentru ei ideologia comunistă cu colectivizarea era ceva străin, erau împotrivă” a încheiat istoricul.

Imaginile fotografice, hărţile, textele explicative din cele 28 de panouri provin din banca de date a Centrului Internaţional de Studii asupra Comunismului de la Memorialul de la Sighet. Oferă informaţii despre situaţia internaţională din anii 50, elaborarea planului deportărilor, alcătuirea „listelor negre", viaţa neomenească în Bărăgan şi cel mai tragic, înmormântările, a specificat Elena Postică, director-adjunct la Muzeul de Istorie.

„Din păcate, noi, cei din Basarabia prea puţin ştim despre deportările din Bărăgan suntem bucuroşi că această expoziţie a ajuns şi la noi, or, atunci cînd vorbim despre deportări, fie vorba de cărţi, filme puţin. Iar Osvenţimul, Bărăganul, Siberia ne aminteşte de acelaşi regim, fie că este comunist sau nazist. Este vorba de acelaşi regim totalitar pentru care viaţa omului, demnitatea lui nu valora absolut nimic", a mai a adăugat Elena Postică.

Expoziţia a fost realizată în 2011 la împlinirea a 60 de ani de la deportările din iunie 1951 şi a fost parte din proiectul „Memoria deportărilor din România", susţinut de programul „Europa pentru cetăţeni. Memoria activă a Europei" al Comisiei Europene.

Comentarii