Lansare de carte la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie din capitală

Ştiri

Sursa imaginii:

Postat de: Daniela Socolovschi

Ştiri / Cultură

21 Noi. 2020 / 14:01

Lansare de carte la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie din capitală

Poezii şi articole despre Calvarul Gulagului, dar şi despre frumuseţea vieţiii reunite în cartea "Flacăra Vie" de Margareta Spânu Cemârtan şi două volume, rezultat al cercetărilor fiului său Romeo Cemârtan într-un domeniu mai puţin cunoscut: cel al Bisericii ortodoxe au fost lansate la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie a Moldovei, informează Moldova 1.

Neobosită şi mereu decisă să aducă în atenţia oamenilor adevărul despre Gulag, fosta deportată Margareta Spânu-Cemârtan vine în faţa cititorilor cu o nouă carte "Flacăra vie". A reunit în ea versuri, o serie de articole pe care le-a publicat, dar şi articole care au fost scrise despre curajul şi rezistenţa autoarei. "Flacăra Vie" este a 13-a ei carte.

„Despre Siberia, despre patriotism, despre dragoste şi eu cred că asta a fost şi va fi actual. Mă bucur că a venit feciorul din Suedia, a scris două cărţi şi facem lansarea împreună”, a spus Margareta Spânu-Cemârtan, autoarea cărţii.

Fiul, Romeo Cemârtan a făcut studii postdoctorale în Suedia, iar rezultatul cercetărilor este volumul "Biserica ortodoxă Rusă şi geopolitica regională". Cea de a doua carte a apărut cu sprijinul Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării. „De fapt, teza mea de doctor se numeşte Relaţia Bisericii Ortodoxe - Stat în RM: aspecte istorice, politice şi misionare. Se tratează atât istoria acestei relaţii între biserica ortodoxă şi Stat, cât şi problema Mitropoliei Basarabiei. În a treia parte a tezei este tratată implicarea politicului în sfera bisericească”, a relatat Romeo Cemârtan, doctor în teologie.

Noile apariţii abordează subiecte puţin cercetate şi deosebit de sensibile, spun istoricii.

„Subiect care nu s-a consumat, ci din contra în Moldova devine tot mai actuală în contextul prezenţei Bisericii în spaţiul public şi nu doar din perspectiva credinţei, deseori Biserica se implică şi în alte afaceri, în acest context, eu mă bucur că Romeo acordă atenţie acestui subiect”, a menţionat Sergiu Mustaţă, istoric.

Şi Anatol Petrencu a apreciat valoarea cercetărilor lui Romeo Cemârtan. Istoricul s-a referit şi la scrierile Margaretei Spânu-Cemârtan.

„Dumneaei a trecut prin acest infern al Gulagului, aduce adevărul despre greutăţile cu care s-au confruntat basarabenii, foame, frig, fără încălţăminte, îmbrăcăminte”, a spus Anatol Petrencu, istoric.

Pe parcursul anilor, relaţia dintre mama Margareta Spânu-Cemârtan şi fiul Romeo Cemârtan a fost un model de dragoste comuniune spirituală şi creativitate. Dovada este şi dorinta de a lansa împreună cărţi atât de diferite şi atât de necesare.

Comentarii