Ştiri

Sursa imaginii:

Postat de: trm.md

Ştiri / Cultură

13 Aug. 2020 / 13:31

Membrele comunităţii „Şezatoarea Basarabia” s-au reunit după luni de izolare

Se simt norocoase, inspirate şi protejate când poartă iile cusute de ele şi îndeamnă toate femeile să confecţioneze aceste simboluri ale identităţii noastre. Vorbim despre membrele comunităţii „Şezatoarea Basarabia”, doamne de diferite vârste şi profesii care, după mai multe luni de restricţii, s-au reunit în premieră în curtea Muzeului Naţional de Etnografie şi Istrorie Naturală pentru a face un schimb de experienţă, relatează Moldova 1.

În perioada de interdicţii, doamnele pasionate de confecţionarea cămăşilor tradiţionale au avut mai mult timp pentru această muncă migăloasă, dar le-a fost dor de comunicare.

„După cum vedeţi, suntem dorite una de alta să ne împărtăşim cu aceste lucruri pe care le facem aici. E mai bine când te întâlneşti aşa cu fetele, ne consultăm” , a spus interpreta Ioana Căpraru.

„În 2013, am început să fac prima cămaşa şi după aceea ne-am întâlnit aici cu toate fetele ca să învăţăm mai multă lume să coase cămăşi  tradiţionale”, a povestit Olesea Enachi, membră a comunităţii „Şezătoarea Basarabia”.

În ultimele cinci luni, inimoasele doamne au comunicat mai mult pe reţelele de socializare, au participat la expoziţii şi concursuri, inclusiv online.

„Pentru că ne pregătim să înaintăm în Lista UNESCO arta cămăşii sau a iei ca element identitar în Republica Moldova şi România. Doamnele din „Şezătoarea Basarabia” sunt niste promotoare consecvente ale cămaşii tradiţionale, a originalităţii ei”, afirmă Varvara Buzilă, preşedinta Asociaţiei de Etnologie.

La şezătoarea Basarabia se pune accent pe autenticitate. Astfel, femeile reproduc vechi cămăşi tradiţionale după schiţe din muzeele sau din localităţile lor. Medicul Vera Sali coase o ie, specifică satului ei natal, Cartal.

 „Eu cred că în cămaşa aceasta va fi tot satul meu. La maneci e unda apei, e Dunarea mea scumpa, aici e soarele nostru, că avem acolo soare foarte mult şi toate bogăţiile pământului”, spune femeia.  

„Ia aceasta este de la Mereni. Noi o avem în muzeu, are peste o sută de ani şi am hotărât să o reproduc. Apropo, am luat cele mai multe aprecieri pe reţelele de socializare”, a precizat Lidia Bojescu, membră a comunităţii „Şezătoarea Basarabia”.

„Asta este prima mea ie, am scos-o azi în lume. Am lucrat contabil, iar acum sunt pensionară şi demult mă pasiona, dar nu aveam timp. Acum l-am găsit”, afirmă Elena Cotorobai, membră a aceleiaşi comunităţi.

Uneori această pasiune reprezintă o speranţă.  

„O pasiune care a venit spontan, într-un moment dificil din viaţa mea, dar această pasiune m-a readus la viaţă, mi-a transmis dorinţa de a crea ceva frumos şi de fiecare dată când mă uit la frumuseţile care ies din mâinile noastre îmi zâmbeşte inima”, a povestit Natalia Nicolaescu, o altă membră a comunităţii.  

Cele mai valoroase cămăşi tradiţionale cusute de membrele comunităţii „Şezatoarea Basarabia” pot fi văzute la Muzeul Naţional de Etnografie din capitală.

 

Comentarii