CC: Preşedintele nu poate înainta un candidat la funcţia de prim-ministru în lipsa organelor de conducere ale Parlamentului

Ştiri

Sursa imaginii: agora.md

Postat de: Cornelia Stefoglu

Ştiri / Politic

15 Mai 2019 / 09:34

CC: Preşedintele nu poate înainta un candidat la funcţia de prim-ministru în lipsa organelor de conducere ale Parlamentului

Curtea Constituţională (CC) a emis o decizie în urma examinării în dimineaţa zilei de astăzi a sesizării depuse de către preşedintele Igor Dodon, care a solicitat înaltei instanţe să se pronunţe dacă preşedintele ţării poate dispune de dreptul de a desemna candidatura prim-ministrului în actualele circumstanţe de ordin politic.

Potrivit unui comunicat al CC, autorul sesizării i-a solicitat Curţii Constituţionale să explice următoarele aspecte:

- dacă Preşedintele Republicii Moldova este obligat să declanşeze procedura consultării fracţiunilor parlamentare şi a înaintării unui candidat la funcţia de prim-ministru în lipsa organelor de conducere ale Parlamentului?

- dacă prin lipsa întrunirii legislativului în şedinţă plenară pentru examinarea subiectului învestiturii Guvernului sau prin imposibilitatea întrunirii acestuia din cauza lipsei organului care îl convoacă se consideră că a fost respinsă tacit şi/sau că nu a fost susţinută candidatura propusă a prim-ministrului? Dacă această situaţie presupune imposibilitatea acordării votului de încredere pentru învestirea Guvernului?

- dacă Preşedintele Republicii Moldova poate să înainteze acelaşi candidat la funcţia de prim-ministru sau dacă urmează să desemneze o nouă candidatură, după expirarea termenului de 15 zile reglementat de articolul 98 alin. (2) din Constituţie, termen în care candidatul pentru funcţia de prim-ministru urmează să ceară votul de încredere al Parlamentului referitor la programul de activitate şi la întreaga listă a Guvernului?

După ce au analizat sesizarea preşedintelui ţării, magistraţii de la CC au formulat următoarele concluzii:

- Preşedintele Republicii Moldova nu poate înainta un candidat la funcţia de prim-ministru în lipsa organelor de conducere ale Parlamentului. Imposibilitatea întrunirii Parlamentului din cauza lipsei organului care îl convoacă presupune imposibilitatea preşedintelui Republicii Moldova de a desemna un candidat pentru funcţia de prim-ministru.

- Lipsa întrunirii Parlamentului în şedinţă plenară pentru examinarea chestiunii învestiturii Guvernului, atunci când există organe de conducere ale legislativului, echivalează cu respingerea solicitării de învestitură.

- Sintagma „cel puţin două solicitări de învestitură” conţinută de articolul 85 alin. (2) din Constituţie nu presupune, în mod obligatoriu, desemnarea aceleiaşi candidaturi.

Această hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
După pronunţarea deciziei Curţii, consilierul pe domeniul politic al preşedintelui ţării a declarat că ceea c e seva întâmpla în continuare va depinde de Parlament.

„Cu siguranţă, mingea este pe filiera Parlamentului şi deja ei trebuie să decidă ce fac cu organizarea internă a sa. Deja ce se va întâmpla în continuare va depinde în mod nemijlocit de acţiunile sau inacţiunile aleşilor poporului”, a declarat Maxim Lebedinschi, consilierul preşedintelui ţării, citata de Moldova 1.

Potrivit Moldova 1, decizia CC vine după ce în luna aprilie, Igor Dodon a solicitat Curţii să clarifice care sunt competenţele sale în situaţia creată.
Analiştii politici şi experţii constituţionalişti susţin că decizia Curţii este una argumentată şi se înscrie în principiile de organizare a statului Republica Moldova, care este o ţară parlamentară.

„Curtea Constituţională nici nu putea lua altă decizie decât cea pe care a pronunţat - o: preşedintele nu poate înainta o candidatură la funcţia de prim-ministru a Republicii Moldova din simplu motiv că lipsesc organele de lucru ale Parlamentului. Pentru ca un Parlament să fie funcţional, preşedintele să poată, să fie în drept să înainteze o candidatură la funcţia de prim-ministru, Parlamentul trebuie să ia o decizie concretă şi această decizie se ia prin examinarea candidaturii şi programului de guvernare în organele principale, permanente de lucru ale Parlamentului. Organele decizionale ale Parlamentului lipsesc. În aşa situaţie lipseşte orice logică ca preşedintele să înainteze o candidatură unui Parlament nefuncţional” , a declarat pentru Radio Moldova Actualităţi expertul constituţionalist Nicolae Osmochescu.

„Curtea Constituţională şi-a îndeplinit atribuţiile oferind un răspuns şefului statului, dacă luăm în considerare Hotărârea din 29 decembrie 2015 a CC, atunci această Hotărâre se înscrie perfect. Atunci Curtea a stabilit că într-o republică parlamentară, atunci şeful statului se alegea de către Parlament şi acesta era argumentul forte, ulterior lucrurile s-au schimbat, dar oricum, acea hotărâre rămâne în vigoare. Republica Moldova rămâne o republică parlamentară şi într-o republică parlamentară şeful statului trebuie să aibă dreptul de înaintare a unei candidaturi la funcţia de prim-ministru. Această Hotărâre a Curţii Constituţionale este argumentată. Eu nu văd nicio problemă în adresarea dlui Dodon la Curtea Constituţională, iar Curtea dacă luăm lucrurile într-o anumită consecutivitate, această consecutivitate îi permite Curţii să ajungă la concluzia pe care a făcut-o publică”, a declarat pentru Radio Moldova Actualităţi analistul politic Igor Boţan.

„Consider că Curtea nu putea lua altă decizie, deoarece în Constituţie sunt prevăzute două cazuri de dizolvare a Parlamentului: în primul caz, dacă Parlamentul nu adoptă legi timp de 90 de zile – motiv de dizolvare şi în acest context este evident că depinde de Parlament; dacă Parlamentul nu alege preşedintele Parlamentului şi organele de conducere – este motiv de dizolvare şi preşedintele trebuie să aştepte ca Parlamentul să aleagă sau să nu aleagă organele de conducere – preşedintele, vicepreşedinţii, comisiile permanente. Deci, în acest caz eu consider că Curtea a adoptat o decizie conformă Constituţiei”, a declarat pentru Radio Moldova Actualităţi analistul politic Roman Mihăeş.

Astfel, în continuare Parlamentul va putea fi dizolvat doar în două cazuri, dacă nu adoptă legi timp de 3 luni, sau dacă nu acceptă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 45 de zile de la prima investitură şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de investire a Executivului.

Comentarii