Ştiri

Sursa imaginii:

Postat de: Ecaterina Arvintii

Ştiri / Politic

23 Feb. 2021 / 16:28

Curtea a decis: Decretul prezidenţial privind candidatul la funcţia de prim-ministru, neconstituţional

Decretul preşedintei Republicii Moldova, Maia Sandu, din 11 noiembrie 2021 prin care Natalia Gavriliţa a fost desemnată repetat la funcţia de prim-ministru a fost declarat neconstituţional. Decizia a fost pronunţată de preşedinta Curţii Constituţionale (CC), Domnica Manole. În context, CC a admis parţial sesizarea depusă de deputaţii socialişti acum zece zile, după ce preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a refuzat să înainteze candidatura Marianei Durleşteanu la funcţia de prim-ministru, propusă de majoritatea creată în Parlament, şi a anunţat că o desemnează, repetat, pe Natalia Gavriliţa.

„CC hotărăşte: Se admite parţial sesizarea depusa de deputaţii Vasile Bolea, Grigore Novac şi Alexandr Suhodolski. Se declară neconstituţional decretul preşedintelui Republicii Moldova nr 32 din 11 februarie 2021 privind desemnarea candidatului pentru funcţia de prim-ministru. Pentru a fi respectat articolul 98 din Constituţie, fracţiunile parlamentare şi preşedintele Republicii Moldova trebuie să recurgă la noi consultări. Se declară inadmisibilă sesizarea în partea în care se referă la solicitarea autorilor sesizării de a aprecia dacă prin refuzul desemnării Marianei Durleşteanu la funcţia de prim-ministru preşedintele a săvârşit o faptă gravă”, a declarat preşedinta Înaltei Curţi, Domnica Manole.  

Prezenta hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac şi se publică în Monitorul Oficial.

Menţionăm că, CC a examinat astăzi constituţionalitatea decretului prezidenţial privind candidatul la funcţia de prim-ministru.

În pledoaria sa din debutul şedinţei, argumentând sesizarea depusă, deputatul Partidului Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM) Vasile Bolea a declarat că preşedinta Maia Sandu a ignorat atât hotărârile Înaltei Curţi, cât şi Constituţia atunci când a propus repetat candidatura Nataliei Gavriliţă. În context, deputatul a solicitat Înaltei Curţi „să restabilească echilibrul constituţional dintre puteri”.

„Considerăm că ordinea constituţională trebuie să fie restabilită şi acest lucru poate fi făcut doar declarând decretul preşedintelui din 11 februarie 2021 pe care astăzi îl examinăm drept neconstituţional. Preşedintele avea obligaţia morală şi juridică inclusiv de a respecta deciziile CC, care sunt obligatorii, şi să acţioneze ca atare atunci când majoritatea parlamentară a înaintat o altă candidatură la funcţia de prim-ministru. (…) Considerăm că prin acest decret preşedintele a ieşit din câmpul constituţional, iar prin declararea neconstituţională a decretului, CC ar trebui să-l aducă în câmpul constituţional”, a declarat în pledoaria sa deputatul Vasile Bolea, semnatar al sesizării. 

Pe de altă parte, reprezentanta Preşedinţiei, Olesea Stamate, a declarat că decretul prezidenţial din 11 februarie 2021 nu a încălcat nicio dispoziţie constituţională. Olesea Stamati a menţionat că înaintarea Marianei Durleşteanu la funcţia de premier a fost făcută „de o majoritate parlamentară neformalizată legal”, iar deputaţii care au semnat pentru candidatura Partidului Socialiştilor „au probleme de integritate”.

„Parlamentul actual este caracterizat de un traseism politic fără precedent. (…) A permite unei majorităţi parlamentare conjuncturale în care se regăsesc persoane cu grave încălcări de integritate să desemneze prin anularea normei constituţionale şi a atribuţiei exclusive a preşedintelui a candidatului la funcţia de prim-ministru, ar însemna un risc enorm pentru recapturarea executivului de către grupări oligarhice. (…) Nu poate fi tolerată instituirea unui guvern când nu există intenţie de guvernare, ci doar amânarea alegerilor anticipate”, a declarat în pledoaria sa Olesea Stamate, care este şi consilierul preşedintei Republicii Moldova în domeniul justiţiei.

În pledoaria sa, reprezentantul Legislativului a opinat că preşedintele ţării nu poate refuza candidatura propusă de o majoritate parlamentară formalizată, fiindcă astfel se încalcă una din obligaţiunile constituţionale ale şefului statului.

„Parlamentul îşi exprimă îngrijorările în legătură cu episoadele care au generat criza constituţională, cum ar fi mimarea unor consultări cu fracţiunile parlamentare privind desemnarea unui candidat la funcţia de prim-ministru, precum şi ignorarea din partea preşedintelui a voinţei majorităţii parlamentare formalizate. Două organe reprezentative din Republica Moldova au intrat într-o criză constituţională. Parlamentul nu acceptă această situaţie creată în care se confruntă puterile de stat. (…) Acţiunile preşedintelui necesită a fi readuse în câmpul Constituţiei, iar decretul necesită a fi declarat neconstituţional”, a declarat reprezentantul Parlamentului.

După câteva ore de dezbateri, judecătorii Curţii Constituţionale s-au retras pentru deliberări.

Amintim că preşedinta Maia Sandu a propus-o repetat pe Natalia Gavriliţă la funcţia de premier, după ce plenul Parlamentului nu i-a acordat votul de învestitură în prima încercare. În aceeaşi şedinţă din 11 februarie a Parlamentului, preşedintele fracţiunii PSRM în Parlament, Corneliu Furculiţă, a anunţat crearea unei majorităţi parlamentare formate de 54 de deputaţi pentru susţinerea Marianei Durleşteanu drept candidat la funcţia de prim-ministru.

În aceeaşi zi, preşedinta Maia Sandu a desfăşurat consultări cu fracţiunile parlamentare, iar ulterior a refuzat să o înainteze pe Mariana Durleşteanu la funcţia de premier, punând la îndoială integritatea anumitor deputaţi care au semnat în susţinerea acesteia. Şefa statului a anunţat că o desemnează, repetat, la funcţia de prim-ministru pe Natalia Gavriliţă. PSRM a criticat decizia şi a atacat la Curtea Constituţională decretul semnat de preşedintele ţării.

Comentarii