Ştiri

Sursa imaginii: bani.md

Postat de: Mazur Rodica

Ştiri / Politic

13 Mar. 2019 / 10:33

Alexandru Tănase despre situaţiile în care preşedintele poate dizolva Parlamentul

Preşedintele Republicii Moldova poate dizolva Parlamentul în două situaţii: în cazul imposibilităţii formării Guvernului sau al blocării procedurii de adoptare a legilor timp de trei luni după consultarea fracţiunilor parlamentare sau dacă nu a fost acceptat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 45 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea cel puţin a două solicitări de învestitură. Aceste declaraţii au fost făcute de către fostul preşedinte al Curţii Constituţionale, Alexandru Tănase, în cadrul emisiunii ,,Loc de Dialog”, relatează Radio Moldova Actualităţi.

Potrivit lui Alexandru Tănase, data limită de constituire a noului Guvern este 9 iunie, iar în cazul imposibilităţii formării noului Cabinet de miniştri, care are un termen de trei luni de la data validării alegerilor parlamentare, preşedintele Republicii Moldova, după consultarea fracţiunilor parlamentare, poate dizolva Legislativul. Tănase susţine că şeful statului poate dizolva Parlamentul, în care formaţiunile nu ajung la un consens comun de formare a unei majorităţi parlamentare.

„Termenul de formare a Guvernului este unul cât se poate de exact. Parlamentul are la dispoziţie trei luni de zile, nu contează câte tentative sunt. În cazul în care Guvernul nu se formează în trei luni de zile, Curtea Constituţională a decis că, preşedintele Republicii Moldova are obligaţia constituţională de a dizolva acest Parlament, fără nicio posibilitate de a extinde acest termen. Este un termen imperativ, deoarece în Constituţie figurează sintagma că preşedintele dizolvă, dar Curtea Constituţională a interpretat această normă transformând-o din una permisivă într-o normă imperativă pentru şeful statului, care îl obligă să dizolve cât de curând posibil un Parlament care nu este capabil să formeze o majoritate parlamentară şi să investească un Guvern”, a declarat fostul preşedinte al Curţii Constituţionale, Alexandru Tănase.

Tot la emisiunea „Loc de Dialog”, doi comentatori politici şi-au expus părerea referitor la unele scenarii de coalizare în viitorul Parlament. În opinia directorului Institutului de Cercetări Juridice, Politice şi Sociologice, Victor Juc, rămân valabile două variante de coalizare.

„Vedem o coaliţie cu doi actori majori au eşuat practic: PDM-ACUM şi PSRM-ACUM. Rămâne a treia variantă: PSRM-PDM, care eu cred că nu e exclus că ar putea să fie. În plus mai avem şi altele, iată un Guvern tehnocrat, dar mi se pare că un Guvern tehnic ar fi mai degrabă unul conjuncturist, de o durată mică şi ar veni ca să pregătească alegeri anticipate”, a spus Victor Juc.

În context, directorului executiv al Institutului pentru Iniţiative Strategice, Vladislav Kulminski, a declarat că în cazul în care PDM va face coaliţie cu PSRM, cel din urmă va avea de suportat anumite riscuri.

„Primul este scenariul unei coaliţii deschise PDM-PSRM şi celălalt este scenariul unui Guvern tehnocrat, tot dintre PDM-PSRM, dar nu se va numi ca o coaliţie guvernamentală. Prima opţiune este destul de periculoasă, după părerea mea, deoarece PDM are toate pârghiile instituţionale şi controlul asupra tuturor instituţiilor de stat şi în această coaliţie PSRM va fi înghiţită, dizolvată, iar asta ar însemna că PSRM nu va câştiga puterea instituţională, dar va pierde susţinătorii. Ei vor trebui să cedeze anumite lucruri. Cu toate că în această opţiune PSRM câştigă multe fotolii, puterea instituţională, dar pe durata lungă PSRM va fi cel care va pierde”, a spus Vladislav Kulminski.

Potrivit Constituţiei, în cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată. Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele şase luni ale mandatului preşedintelui Republicii Moldova şi nici în timpul stării de urgenţă, de asediu sau de război. Preşedintele Parlamentului urmează să convoace prima şedinţa de constituire a noii Legislaturi până pe 26 martie.

Amintim că pe 24 februarie în Republica Moldova au avut loc alegeri parlamentare în baza sistemului de vot mixt.

Comentarii