Ziua Europei la Radio Moldova: Interviu cu ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Franceze în Republica Moldova, Pascal Le Deunff

Ştiri

Sursa imaginii:

Postat de: Golban Ionela

Ştiri / Politic

16 Mai 2020 / 10:05

Ziua Europei la Radio Moldova: Interviu cu ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Franceze în Republica Moldova, Pascal Le Deunff

Cu ocazia Zilei Europei la Radio Moldova, consemnată pe data de 12 mai, jurnalistul Anatol Caciuc a realizat mai multe interviuri cu ambasadori ai statelor membre ale Uniunii Europene (UE). Printre acestea este şi interviul cu ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Franceze în Republica Moldova, Pascal Le Deunff

Domnule ambasador, în preajma alegerilor parlamentare care au avut loc în mai anul 2019 se afirma că ,,Europa se află la o răscruce”. Astfel, liderii ţărilor europene propuneau diverse soluţii. În acest context, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, solicita o „renaştere” a Europei, solidaritate şi empatie, specifcând că cea mai importantă luptă constă în confruntările dintre cei care cred în Europa şi cei care nu cred în ea. Francezii cred în Europa?

Pentru Franţa, Europa este un acquis esenţial: libera circulaţie a persoanelor între ţările Uniunii Europene este o realitate, aducând avantaje incontestabile din punct de vedere uman, precum şi din punct de vedere economic. Uniunea Europeană rămâne cea mai bună garanţie a păcii pe continent. Este, de asemenea, un instrument de suveranitate în mai multe domenii importante, de exemplu, cel monetar.

Dar, în ultimii ani, este adevărat, în Franţa a apărut un sentiment de distanţare faţă de Uniunea Europeană. Confruntându-se cu ameninţările actuale – aşa ca terorismul, încălzirea globală, traficul de fiinţe umane, atacurile cibernetice, pandemia Covid-19 şi cu provocările globalizării, o parte din populaţia franceză are uneori impresia că nu este suficient de protejată de către Europa. Plus la aceasta, Europa nu mai este asociată cu mari realizări, precum au fost crearea pieţei unice şi a zonei euro: după lansarea programului Erasmus în anii 80, pe continentul european nu au mai existat iniţiative de experienţă comună.

Ceea ce-şi doresc astăzi francezii şi, cred eu, europenii, este o Europă care să-i protejeze, care să le ofere o protecţie suplimentară la cea care vine din partea ţării lor. Iată de ce, preşedintele Republicii Franceze, Emmanuel Macron, a propus o regenerare a idealului european. Este momentul să afirmăm că, printre marile provocări ale timpurilor noastre (în materie de securitate, migraţie, comerţ, digital...), adevărata suveranitate necesită o acţiune europeană, într-un cadru democratic nou. Aceasta presupune ca Europa să se concentreze pe aceste mari provocări şi să îndrăznească să-şi apere interesele şi valorile sale în lume.

Mai întâi, trebuie să rezervăm timp pentru dezbateri şi pentru restabilirea încrederii: acesta este subiectul Conferinţei privind viitorul Europei, care se va deschide în curând şi care va asocia cetăţenii europeni. De asemenea, trebuie să consolidăm identitatea europeană prin realizări concrete şi să reafirmăm toate dimensiunile suveranităţii europene. Voi menţiona doar două dintre dimensiunile sale, care sunt deosebit de importante:

Securitatea : Trebuie să consolidăm şi mai mult apărarea europeană pentru a ne putea proteja şi pentru a contribui la pacea şi securitatea din Europa şi din lume. Avem deja o cooperare puternică în domeniul apărării, un fond european pentru apărare şi o iniţiativă europeană de intervenţie. Haideţi să continuăm aceste eforturi! De asemenea, Europa trebuie să dispună de o mai bună capacitate de a-şi apăra frontierele pentru a face faţă crizei migraţiei şi a intensifica lupta împotriva traficului de persoane, care este în centrul eforturilor depuse în acest domeniu.

Al doilea exemplu de suveranitate care trebuie redobândită: Europa va trebui să-şi reconstruiască o veritabilă suveranitate, economică, industrială şi climaterică. Franţa este în favoarea unei politici comerciale europene care să apere în continuare preferinţele şi valorile europene şi care să-şi protejeze cetăţenii şi întreprinderile în contextul globalizării. Criza sanitară a scos în evidenţă punctele slabe ale Europei în sectoarele strategice de producere. Nu aveam teste virusologice. Ne lipseau măştile şi echipamentul de protecţie. Trebuie să ne redobândim independenţa în aceste sectoare, precum şi în alte sectoare fundamentale pentru necesităţile populaţiilor noastre. Această strategie industrială este legată de agenda climatică, deoarece industria de mâine trebuie neapărat să fie compatibilă cu această agendă. Prin urmare, Europa trebuie să investească mult mai masiv în cercetare şi investiţii şi să-şi dezvolte autonomia strategică în domeniul sănătăţii, al produselor farmaceutice, echipamentelor de producţie, dezvoltării durabile, dar şi în sectorul digital, odată cu dezvoltarea 5G.

În Franţa, ţară fondatoare a UE, ulterior cu un rol principal în spaţiul comunitar, au apărut mulţi eurosceptici, un partid puternic de extremă dreapta cu orientare naţionalistă. Cum se explică acest fapt?

Globalizarea a avut excesele sale. Fiind insuficient reglementată, a provocat dezechilibre la scara întregii planete şi a avut efecte dezastruoase asupra resurselor noastre naturale, asupra mediului nostru, climei etc. În Franţa, ca şi în alte ţări occidentale, globalizarea şi liberalizarea excesivă a comerţului internaţional au provocat, de asemenea, suferinţe şi au accentuat inegalităţile: între cei bogaţi, pe de o parte, şi cei săraci, pe de altă parte; între centrele urbane modernizate şi bine dotate, pe de o parte, şi zonele rurale şi suburbiile oraşelor mari, insuficient dotate, pe de altă parte; între angajaţii sectoarelor în creştere şi cei din sectoarele în declin. Franţa continuă să se mai confrunte cu un şomaj considerabil.

În acelaşi timp, de la începutul secolului au apărut ori s-au intensificat noi ameninţări: terorismul, care a lovit dur Franţa; instabilitatea în lume, care duce la o rivalitate sporită între marile puteri, la o nouă cursă a înarmării şi la conflicte regionale în zonele apropiate de noi, care ne preocupă.

În faţa tuturor acestor pericole, la fel ca şi în alte ţări occidentale, o parte a populaţiei franceze este atrasă de retragerea în sine, protecţionism şi naţionalism. De aici, creşterea extremei drepte şi a partidelor care pledează pentru soluţii de respingere a celor din jur şi de izolare. Nu trebuie să subestimăm această tendinţă, acest reflex. Nu trebuie însă nici să le supraestimăm. Guvernul francez este foarte hotărât să le combată, urmând calea reformelor indispensabile pentru ţara noastră şi propunând, pe scena europeană, proiectul unei Europe suverane care să-şi protejeze cetăţenii şi, pe scena internaţională, o renaştere a multilateralismului şi o reformă a instrumentelor şi organizaţiilor de reglementare internaţională. Considerăm că această cale va permite de a corecta excesele globalizării, de a proteja mai bine bunurile publice globale, precum sănătatea şi mediul, de a gestiona mai bine conflictele locale sau interstatale şi de a trăi într-o lume mai armonioasă şi mai paşnică.

Grupul pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova („Prietenii Moldovei”) co-organizat de către Franţa şi România reprezintă un format important al dialogului politic Republica Moldova – statele membre ale Uniunii Europene. În afara acestui grup, care în ultimii doi ani nu s-a mai întrunit, cum are loc dialogul dintre UE şi Republica Moldova?

Acest dialog este pilotat la Bruxelles de către instituţiile europene. Este permanent şi consistent, ceea ce nu înseamnă însă că cele două părţi sunt întotdeauna de acord. Acest dialog se bazează pe principii stabilite în mod clar în diversele acorduri semnate între UE şi Republica Moldova începând cu anul 2009: Parteneriatul Estic, Acordul de Asociere, Acordul de liber schimb, Acordul de liberalizare a vizelor. Acest ansamblu îşi propune să reformeze, să modernizeze Republica Moldova şi să o apropie de UE, făcând-o mai stabilă, mai democratică şi mai prosperă.

Putem spune că, din 2009, acest dialog şi implementarea acestor acorduri au dat rezultate pozitive şi beneficii tangibile pentru cetăţenii Moldovei. Economia ţării a fost consolidată. UE a devenit primul partener comercial, primul investitor străin şi primul donator. Exporturile moldoveneşti către UE au crescut considerabil, iar astăzi UE reprezintă peste 55% din totalul comerţului exterior al Moldovei. Întreprinderi europene au venit să investească şi au transformat peisajul economic, creând locuri de muncă. Companiile franceze, de exemplu, sunt prezente în sectoare strategice ale economiei (digital, construcţii, agroalimentar) şi menţin peste 4.000 de locuri de muncă directe.

De asemenea, UE continuă să co-finanţeze proiecte de dezvoltare, în special în infrastructură. Datorită acestei finanţări, în curând va exista o conductă de gaz între Chişinău şi România. Datorită finanţării din partea UE, în luna iunie, adică peste câteva săptămâni, va fi inaugurat un nou drum între Chişinău şi Ungheni. Datorită finanţării europene, reţeaua de aprovizionare cu apă din Cantemir şi din alte localităţi a fost renovată. Acestea sunt exemple concrete de ajutor acordat Republicii Moldova de către UE pe parcursul mai multor ani! Şi vom continua, pentru că acest ajutor vizează stabilizarea, prosperitatea şi dezvoltarea democratică a acestei ţări şi deoarece noi suntem interesaţi în a avea un vecin stabil, democratic şi prosper.

Uniunea Europeană este un partener de încredere pentru Republica Moldova. O demonstrează şi astăzi: fiind ea însăşi foarte grav afectată de Coronavirus, se arată capabilă să ofere Moldovei cea mai importantă asistenţă internaţională nu numai pentru a lupta împotriva Covid-19, dar şi pentru a contribui la redresarea economică a ţării.

Totodată, din punctul de vedere al Uniunii Europene, în Moldova nu totul este roz! Mai rămân încă provocări de depăşit, în special, în domeniul statului de drept, pluralităţii mass-media şi luptei împotriva corupţiei. În aceste domenii, care se află în centrul valorilor europene, reformele au fost insuficiente, deşi sunt indispensabile pentru dezvoltarea economică şi socială a acestei ţări. Aşteptăm ca autorităţile din Chişinău să-şi confirme angajamentul faţă de acordurile încheiate de Republica Moldova cu UE şi să-şi demonstreze voinţa de a avansa rapid şi concret în domeniul statului de drept, reformei justiţiei şi luptei împotriva corupţiei.

Vă exercitaţi mandatul de ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Franceze în Republica Moldova din decembrie, anul 2017. Cum a fost această perioadă de timp în contextul cooperării bilaterale franco-moldave?

Aş zice că au fost urcuşuri şi coborâşuri. Relaţiile politice dintre Franţa şi Republica Moldova s-au înscris în continuare în cadrul raporturilor dintre UE şi Moldova, în direcţiile pe care tocmai le-am evocat. Franţa a rămas foarte angajată faţă de aplicarea totală şi concretă a acordurilor încheiate între Moldova şi UE şi continuă să acorde o importanţă deosebită promovării în continuare a reformelor care vizează edificarea unei justiţii independente şi a unui adevărat stat de drept în Moldova. Acest lucru a fost reamintit la Chişinău în toamna anului 2019 de către ministra franceză pentru afaceri europene, apoi de grupul de prietenie Franţa-Moldova al Adunării Naţionale a Franţei, care au efectuat o vizită oficială în Moldova.

Schimburile comerciale dintre Franţa şi Moldova, care sunt destul de echilibrate, au continuat să crească, ajungând în 2019 la o sumă totală de aproximativ 150 de milioane de euro. Franţa rămâne unul dintre primii investitori străini în Moldova, datorită prezenţei companiilor sale în sectoare strategice ale economiei ţării (agroalimentar, construcţii, digital), dar şi datorită multor întreprinderi dinamice mici şi mijlocii. Recent, noi companii franceze au venit pe piaţa din Moldova, în special, în profesii din domeniul digital. Altele explorează oportunităţile de afaceri sau de investiţii în domeniul energiei, transportului sau distribuţiei.

Pentru a încuraja această mişcare şi a dinamiza în continuare relaţiile economice franco-moldave, lucrez asupra finalizării negocierilor privind o nouă convenţie fiscală între Franţa şi Moldova, care va permite evitarea dublei impozitări. Totodată, este necesară îmbunătăţirea climatului de afaceri din Moldova, deoarece multe companii franceze întâmpină dificultăţi legate de neajustarea legislativă, birocraţie şi corupţie.

Dealtfel, Franţa continuă să-şi intensifice ajutorul acordat pentru dezvoltarea Moldovei, prioritar în domeniile justiţiei şi drepturilor omului, sănătăţii şi protecţiei mediului. Finalmente, succesul obţinut în cooperările dintre autorităţile locale din Franţa şi Moldova mă incită să le prezic un viitor frumos.

Un reper al cooperării bilaterale dintre ţările noastre este domeniul cultural-educaţional în care sunt multe realizări. Aceasta şi graţie faptului că Republica Moldova este membru al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei. Am să vă rog să vă referiţi la cele mai relevante proiecte pe această dimensiune.

Aveţi dreptate: apartenenţa noastră comună la Francofonie este o particularitate foarte puternică a relaţiei dintre Franţa şi Republica Moldova. De la sosirea mea aici, i-am acordat o mare importanţă, în strânsă colaborare cu Alianţa Franceză din Moldova şi cu Agenţia Universitară a Francofoniei. Studierea şi vorbirea limbii franceze reprezintă un atu, un avantaj pentru tinerii moldoveni din lumea de azi. Apartenenţa sa la familia francofonă îi oferă Moldovei acces la o reţea internaţională care îi poate aduce beneficii politice, economice şi culturale.

Astfel, am fost foarte bucuros când Republica Moldova a semnat în octombrie 2018 un „Pact lingvistic” cu Organizaţia Internaţională a Francofoniei. În conformitate cu acest pact, OIF îşi uneşte eforturile şi mijloacele sale cu cele ale guvernului Moldovei în vederea dezvoltării limbii franceze, în special, în sistemul de învăţământ. Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene din Moldova este foarte implicat în implementarea acestui acord. Împreună cu Ministerul Educaţiei, suntem în proces de evaluare a sistemului de clase bilingve francofone din învăţământul public din Moldova cu scopul de a-i conferi un nou elan. Sper că învăţarea limbii franceze şi în limba franceză va fi revitalizată datorită acestei iniţiative.

De asemenea, sunt foarte mândru să văd consolidarea cooperării franco-moldave în domeniul cultural, an de an, datorită, în special, acţiunilor Alianţei Franceze, susţinută de Ambasada Franţei. Muzicieni, cântăreţi, actori şi artişti francezi vin cu plăcere să prezinte spectacole în Moldova, deoarece găsesc aici un public pasionat de cultură şi parteneri culturali de înaltă calitate. Festivalul filmului francez şi Festivalul Nopţile pianistice au devenit evenimente culturale de referinţă şi foarte apreciate în Moldova!

Vă felicit cu ocazia Zilei Europei! Trăiască relaţia dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova! Împreună mai puternici, suntem solidari pentru sănătate!

Comentarii