Ştiri

Sursa imaginii:

Postat de: Daniela Socolovschi

Ştiri / Regional

27 Iul. 2020 / 20:55

Agricultorii din Cunicea produc tone de castreveţi graţie unui suport al USAID

Gustoşi, aromaţi, crocanţi şi de un verde intens. Cu astfel soiuri de castraveţi se pot lăuda agricultorii din satul Cunicea, raionul Floreşti, care nu demult erau cunoscuţi în Moldova ca cei mai mari producători de căpşune. Gospodarii au încheiat un contract cu o fabrică de conserve încă din ianuarie şi au avut multă răbdare cu vremea nevaforabilă din primăvară, alegând momentul potrivit pentru plantare. Zece agricultori produc în acest an pe o suprafaţa de 11 hectare aproximativ 400 de tone de castraveţi. Afacerile au fost puse pe roate datorită suportului financiar din partea proiectului USAID - Agricultură Performată în Moldova, în parteneriat cu o companie de procesare, relatează Mesager.

Legumicultura nu este o îndeletnicire uşoară, dar dacă o faci bine este rentabilă. De acest lucru s-a convins Ilia Fedorciucov, agricultor din satul Cunicea, care de şase ani se ocupă de creşterea castraveţilor. Anul acesta a plantat în câmp deschis aproximativ trei hectare cu hibrizi.

„Aceşti castraveţi au fost plantaţi la sfârşitul lunii mai. Noi am încercat să amânăm acest proces cât de mult posibil, deoarece încă erau foarte scăzute temperaturile pe timp de noapte. Teritoriul este plantat cu trei soiuri de castraveţi hibrizi. Cel mai bun rezultat îl avem de la hibridul Biorn, care nu necesită polenizare şi astfel nu are nevoie de prezenţa insectelor”, a menţionat Ilia Fedorciucov.

„El este un hibrid, destul de rezistent la mai multe boli, dar prioritatea lui este rezistenţa la viruşi, deoarece vedeţi că în ultimii ani invazia insectelor sugătoare este foarte mare, ne afectează repede cultura, dar în cazul şahtei, având rezistenţa aceasta noi putem prelungi perioada de vegetaţie”, a spus Lidia Catîrău, agronom.

Un alt gospodar din satul Cunicea, Veaceslav Eremeev, cu suportul financiar al partenerilor internaţionali a putut testa în acest an modalitatea de producere a castraveţilor pe suport şi plasă. Agricultorul s-a convins că o asemenea afacere este profitabilă, întrucât această tehnologie permite extinderea până la 60 de zile a perioadei de recoltare.

Utilizarea spalierei dă posibilitate de a evita îmbolnăvirea plantelor, permite obţinerea unei roade cu 30% mai mari şi uşurează recoltarea.

„USAID ne-au ajutat la spaliere cu un grant. Ni s-a promis că o să ne achiziţionee producţia şi noi am riscat şi am cultivat castraveţi”, a menţionat Veaceslav Eremeev, agricultor.

„Aceasta e a patra plantaţie finanţată de USAID/APM. Au mai fost la Ştefan Vodă, Rîşcani şi la Edineţ. Aceasta e a patra şi e finanţată pentru că fermierii din Cunicea ştiu ce înseamnă castravete. Cândva s-a produs mult. Acuma se întoarce, dar s-a produs fără spalier”, a declarat Rodion Gudim, specialist USAID.

„Orice fermier poate acasă să crescă castraveţi şi de aceea, dacă dumnevoastră o să respectaţi, o să punem bilonarea, mulciul şi două rânduri şi cantitatea de roadă o să fie dublă. Şi este foarte bine pentru că în majoritatea cazurilor când recoltează oamenenii nu obosesc”, a spus Iurie Begal, agronom-consultant.

Producerea castraveţilor în satul Cunicea a determinat fabrica de conserve parteneră să lanseze un centru de colectare a legumelor dotat cu o linie modernă de calibrare şi sortare. Tehnologia permite trierea castraveţilor pe categorii conform cerinţelor procesatorului şi poate sorta 20-30 de tone de zarzavaturi în opt ore.

„Reiese că facem două operaţii: culegem şi după aceasta alegem, dar în acest caz vine omul cu producţia strânsă, o pune pe calibrator şi imediat s-a ales”, a spus Ion Bîrliga, operator la fabrica de conserve.

Acest echipament substituie până la zece muncitori şi este instalat în imediata vecinătate a câmpului, reducând astfel costurile de transport.

 

Comentarii