Ştiri

Sursa imaginii:

Postat de: Daniela Socolovschi

Ştiri / Social

17 Ian. 2021 / 15:09

Pandemia de COVID-19 afectează sănătatea psihică a tinerilor

Coronavirusul nu prezintă pericol doar pentru sănătatea fizică, ci şi pentru cea psihică. Specialiştii sunt de părere că în ultimul an numărul persoanelor care au ajuns în pragul depresiei a crescut, în mare parte, datorită măsurilor de autoizolare şi a lipsei de comunicare. Cei mai afectaţi însă sunt adolescenţii, la care depresia poate fi de lungă durată şi cu efecte serioase asupra sănătăţii şi dezvoltării acestora, relatează Mesager.

Selviot Svetcov are 17 ani şi îşi face studiile la un colegiu din capitală. Băiatul spune că petrece mult timp online, întrucât pandemia i-a afectat relaţiile cu prietenii.

„Pandemia a jucat un rol important în comunicarea cu prietenii, cu membrii familiei, deoarece localurile fiind în mare parte închise şi fiind puse interdicţii la ieşirea în oraş, era foarte greu să ieşim cu prietenii.  A fost foarte greu pentru noi, deoarece lipsa de comunicare la această vârstă este foarte grea pentru tineri. Mulţi devin, personal şi eu, mai domestici, stau mult în casă, într-o oarecare măsură este rău”, a afirmat Selviot Svetcov, student.

Socializarea este primordială pentru copii, o spun şi profesorii, care monitorizează starea psihologică a fiecărui elev.

„Fiind lipsit de acestă comunicare, în acest triunghi elev-profesor-părinte, bineînţeles că greutăţile sunt multe. Ce facem noi în calitate de profesori? De fiecare dată monitorizăm prezenţa elevilor şi monitorizăm absenţa. De ce absentează, care este motivu? Motivul poate fi nu întotdeauna boala, răceala, maladia. Motivul câte odată este inhibarea, închiderea în sine”, a menţionat Viorica Dalta, profesor.

Potrivit psihologilor, un rol primordial îl joacă părinţii, care îi pot ajuta pe adolescenţi să depăşească stările de anxietate, frică sau depresie.

„Atunci când observăm că manifestă mai mult de două săptămâni simtome nepotrivite pentru ei, deci care nu le-au avut până la acel moment, precum:  tristeţea, sentimentul de devalorizare personală, de nesiguranţă, eu ştiu, insomnie dacă apare, sau din contra, adolescentul doarme prea mult, pierde interesul faţă de activităţile care odinioară îi provoca o reală satisfacţie, părinţii trebuie să reacţioneze”, a menţionat Zinaida Gribincea, psiholog.

În susţinerea celor care au fost grav afectaţi de pandemie pe parcursul a şase luni, Linia Verde pentru Prevenirea Suicidului a desfăşurat proiectul de prietenie "Tu nu eşti singur!". Zece voluntari certificaţi, împreună cu psihologi profesionişti, au oferit suport online celor care au trecut prin stări emoţionale dificile.

„De la începutul pandemiei, numărul celor care au venit pe chat a scăzut brusc, iar în a doua jumătate a anului 2020, numărul acestora a început să crească substanţial. Pot să spun că am ajutat peste 400 de persoane în a doua jumătate a anului şi i-am susţinut oferindu-le sprijin şi susţinere emoţională”, a spus Liuba Ceban, autoarea proiectului.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, depresia este principala cauză de îmbolnăvire şi dizabilitate la nivel mondial.

Comentarii