Risipa alimentară, în atenţia specialiştilor

Ştiri

Sursa imaginii: imagine simbol

Postat de: Mazur Rodica

Ştiri / Social

26 Ian. 2020 / 18:00

Risipa alimentară, în atenţia specialiştilor

O treime dintre produsele alimentare din lume sunt pierdute sau risipite. Statistica arată că peste un miliard 300 de milioane de tone din hrana produsă şi destinată consumului la nivel mondial este aruncată, deşi alimentele sunt bune pentru consum. Această cantitate ar putea hrăni trei miliarde de oameni pe an. Nici în ţara noastră cifrele nu sunt îmbucurătoare. Şi chiar dacă reprezentanţii lanţurilor de magazine şi restaurante ar prefera să doneze produsele gata să expire unor cantine sociale sau unor centre destinate persoanelor nevoiaşe, aceştia sunt împiedicaţi de bariera legislativă, relatează Moldova 1.

La nivel internaţional, aproape 120 de milioane de oameni se confruntă cu sărăcia. În acelaşi timp, în jur de 80 de milioane de tone de alimente se risipesc. În ceea ce priveşte ţara noastră, nu există deocamdată o statistică cu privire la câte deşeuri alimentare ajung la tomberon. Totuşi, se atestă o pondere mare a risipei alimentare în domeniul agricol, spun specialiştii.

„Deşeurile alimentare este o problemă la nivel global, care afectează şi ţara noastră. O mai mare pondere se notifică la pierderile agricultorilor ce ţine de risipa alimentară, decât la cele de deşeuri alimentare, ţinând cont că sectorul agricol nu este suficient de dezvoltat ca să poată ţine numărul şi valoarea investiţiilor necesare”, a spus Tudor Robu, adjunctul reprezentantului FAO în Moldova.

„Partea de deşeuri alimentare nu sunt încă evaluate ca statistici reale, pentru că nu sunt create condiţii pentru separarea acestor tipuri de deşeuri, ele merg mixt cu deşeurile sortabile. Încercăm şi noi să facem primii paşi, la etapa actuală suntem axaţi mai mult pe deşeurile care pot fi valorificate sub alte aspecte, întoarse în circuit economic”, a declarat Svetlana Bolocan, şefă de direcţie la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului.

Cele mai multe deşeuri alimentare sunt produse de oameni şi de obicei, acestea sunt aruncate în formă mixtă la groapa de gunoi. Totuşi, în sate, oamenii valorifică resturile alimentare transformându-le în hrana pentru animale şi păsările din curte.

Potrivit Strategiei de Mediu 2023, în Republica Moldova, calitatea solurilor îşi pierde din valoarea de altădată, din cauza aportului tot mai mic de substanţe organice şi îngrăşăminte. O soluţie de ameliorare a solului ar fi compostul. Acesta ar ajuta la creşterea plantelor şi reducerea fertilizatorilor chimici utilizaţi. Deşeurile pot fi valorificate pentru a fi procesate în alte subproduse pentru sectorul animalier sau transformate în îngrăşământ. Este şi cazul lui Marius Balan, care a decis să composteze resturile alimentare. Astfel, toate deşeurile organice le pune într-o căldare ermetică şi le tratează cu tărâţe.

La nivel industrial, cantitatea deşeurilor alimentare este şi mai mare. Doar pe parcursul anului trecut , în urma controalelor oficiale au fost retrase din circuitul alimentar peste patru tone de produse. În acest sens, mediul de afaceri a venit cu o iniţiativă legislativă pentru a micşora posibilitatea apariţiei unor deşeuri din alimentele nerealizate în reţelele comerciale.

Astfel, în urma colaborării dintre mediul de faceri şi autorităţi a fost conceput un proiect de lege privind risipa alimentară, care va permite agenţilor economici să doneze surplusul de alimente asociaţiile obşteşti sau să le direcţioneze la producerea hranei pentru animale. Nu se ştie însă când va ajunge iniţiativa pe masa deputaţilor.

Deşeurile alimentare provoacă şi un şir de probleme ecologice. Ajunse la groapa de gunoi, acestea accelerează transformările climatice, întrucât emană gaz metan. În topul ţărilor în care se atestă cea mai mare risipă alimentară se numără Regatul Unit, Germania, Ţările de Jos, Franţa, Italia, Spania, Belgia, dar şi ţara vecină - România.

Comentarii