O troiţă în memoria victimelor deportărilor, înălţată la Durleşti

Ştiri

Sursa imaginii:

Postat de: Ecaterina Arvintii

Ştiri / Social

05 Iul. 2020 / 20:02

O troiţă în memoria victimelor deportărilor, înălţată la Durleşti

A fost dusă cu familia în Siberia la vârsta de şapte ani, iar revenită acasă a scris cărţi despre ororile prin care a trecut. În memoria victimelor deportărilor, Margareta Spânu-Cemârtan a înălţat o sfântă troiţă pentru a-i comemora pe toţi cei care au murit în închisori şi au avut de suferit în urma regimului sovietic. Troiţa se află pe teritoriul Mănăstirii „Sfântul Apostol Andrei” din Durleşti şi a fost sfinţită astăzi de preoţii sfântului locaş, relatează Mesager.

Margareta Spânu-Cemârtan consideră că a fost o minune a Domnului faptul că a reuşit să supravieţuiască calvarului siberian.

„M-am zbătut 20 de ani. Nu ştiu dacă mă crede cineva, dar am cheltuit mulţi ani pe drumuri, pe judecăţi, pe acte ca să dobândesc compensaţia pentru averea părinţilor şi buneilor şi, în sfârşit, am obţinut împreună cu fratele Emil. Am hotărât să nu ne folosim noi de aceşti bani”, spune Margareta Spânu-Cemârtan, deportată.

„Cele trei valuri ale deportărilor au reprezentat lacrimile care nu s-au şters de pe chipurile bătrânilor noştri, care-şi amintesc cu tristeţe despre modul în care au fost duşi în condiţii inumane în Siberia”, spune arhimandritul Andrei Caramalau.

Troiţa din marmură o are în centru pe Maica Domnului, iar pe inscripţie poate fi citit faptul că monumentul este consacrat tuturor celor deportaţi, ferecaţi în închisorile comuniste, exterminaţi şi omorâţi prin foamete organizată. Tot aici sunt chipurile dragi Margaretei Spânu-Cemârtan, toate trecute prin gulag.

„M-au deportat cu bunica, tata, fraţii tatei. Bunelul a fost în 1945 omorât de bolşevici numai pentru că şi-a apărat icoanele”, mai spune Margareta.

„Asta e memoria poporului nostru - un episod dramatic, tragic, care rememorează victimele unui genocid nemaivăzut în istorie”, spune istoricul Eugenia Danu.

Slujba de sfinţire şi binecuvântare a Troiţei s-a desfăşurat respectându-se rigorile impuse de pandemie. Pe rând, oamenii veneau să depună flori, să mediteze şi să descifreze mesajele din acest loc al memoriei.

„Prin gestul doamnei Margareta Spânu-Cemârtan se demonstrează că neamul românesc e capabil să-şi revină ca pasărea Foenix şi să lase generaţiilor următoare nişte repere”, spune avocatul Iulian Rusanovschi.

„Aceasta este o troiţă a neuitării. Să nu ne uităm strămoşii, părinţii, să nu uităm istoria vitregită prin care am trecut”, menţionează scriitorul Nicolae Dabija.

Margareta Spânu-Cemârtan a fost deportata în noaptea de 5 spre 6 iulie 1949. Împreună cu familia s-a aflat printre cele peste 35 de mii de persoane duse în Siberia în cel mai mare val al deportărilor.