Ştiri

Sursa imaginii: gov.md

Postat de: Eliza Mihalache

Ştiri / Social

06 Iul. 2022 / 17:02

Mărturiile persoanelor deportate în 1949: „Ne-au încărcat în vagoane, aproape o lună am mers” (VIDEO)

În noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, sovieticii au urcat în vagoane aproape 36 de mii de oameni nevinovaţi pe care i-au dus în lagăre de muncă forţată din Siberia şi Kazahstan. După mulţi ani în care au îndurat chinuri şi umilinţe, unele familii exilate au reuşit să revină acasă şi au fost nevoite să-şi refacă viaţa. Mulţi deportaţi, însă, nu au supravieţuit pentru că au fost torturaţi şi împuşcaţi pe drumul spre gulagurile sovietice, transmite Moldova 1.


Astăzi, la monumentul „Trenul Durerii” din scuarul Gării din Chişinău, a fost organizat un miting de comemorare a victimelor, cu ocazia împlinirii a 73 de ani de la cel de-al doilea val de deportări staliniste. În memoria acestora drapelele au fost coborâte în bernă, iar în biserici au fost oficiate liturghii.

Mii de persoane, fiind pe atunci copii, şi astăzi îşi amintesc îngroziţi despre acea noapte tragică.

„Aveam cinci ani. La ora patru dimineaţă ne-au ridicat, îmbarcat, care dezbrăcat şi ne-au mânat la poartă. Acolo stătea o maşină. Pe urmă ne-au încărcat în vagoane, aproape o lună am mers”.

Fără a şti ce a fost în trecut noi nu putem să mergem înainte. Trebuie să-i comemorăm pe cei care au plecat şi să ne clarificăm de ce au fost plecaţi, cine sunt vinovaţi şi de ce s-a procedat aşa şi veşnica lor pomenire”.

Amintirile acelei perioade le provoacă frică şi durere şi fraţilor Frişcu, care au venit să depună flori cu fotografia celor dragi.

„A fost în 49, eu am avut 2 ani, el a avut 6 ani. Toţi aiştea de sus nimeni nu-s, Stalin i-a omorât. Au murit oamenii pe drum, distruşi, scoteau din vagon oameni morţi şi îi aruncau sub gard, trenul dădea semnal şi mergea mai departe”, a relatat Filaret Frişcu.
„17 ani am stat acolo, în 67 abia ne-am întors”, a spus Pavel Frişcu, deportat.

În faţa monumentului a fost oficiată o slujbă de pomenire şi a fost ţinut un minut de reculegere. Autorităţile au menţionat că oamenii deportaţi, făceau parte din elita naţiunii.

„Elita acestui popor care reprezenta un pericol pentru regimul de atunci. Erau cei mai educaţi, nu că cei mai bogaţi, erau pur şi simplu oameni care iubeau munca”, a declarat Igor Grosu.

„Avem misiunea de a vorbi tinerilor generaţii, despre toate dramele şi victoriile obţinute de-a lungul existenţei ţării noastre. Astfel încât să fie capabili să împletească trecutul, prezentul şi viitorul”, a menţionat prim-ministrul Natalia Gavriliţa.

În noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, regimul sovietic comunist a deportat sute de mii familii de ţărani basarabeni în Siberia, Kazahstan sau Asia Centrală. Averile lor au fost acaparate de regimul bolşevic. Cunoscută sub denumirea de „IUG", operaţiunea reprezintă al doilea şi cel mai mare val de deportări. Potrivit unui raport, în liste s-au regăsit peste 35 de mii de persoane, dintre care 14 mii au fost femei şi 12 mii erau copii.

Comentarii