Ştiri
Sursa imaginii: documente.md
Postat de: Daniela Socolovschi
Ştiri / Social
26 Ian. 2022 / 10:28
Buletinele româneşti nu vor mai fi anulate. Proiectul de lege va fi revizuit
Ministerul Afacerilor Interne (MAI) al României a organizat, marţi, o dezbatere publică pe marginea proiectului de lege ce prevede, printre altele, ca personalul serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor să verifice dacă cel care solicită eliberarea unui document de identitate locuieşte în mod statornic în imobilul unde solicită stabilirea domiciliului, scrie AGERPRES.
Directorul Direcţiei de Evidenţă a Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date (DEPABD), Cătălin Giulescu, a precizat că va fi revizuit un articol din proiect care prevedea posibilitatea anulării actului de identitate în anumite situaţii, după ce mai mulţi reprezentanţi ai societăţii civile care au participat la dezbatere au semnalat nereguli în legătură cu acest text.
„Este cazul să revenim asupra unei menţiuni din proiect, în ceea ce priveşte anularea actului de identitate, nu aceasta a fost intenţia - vorbim de anularea menţiunii de domiciliu. Această menţiune de domiciliu urmează să fie înscrisă doar în registrul naţional de evidenţă a persoanelor. În niciun caz această menţiune de anulare a domiciliului nu va fi luată doar pe baza unei constatări a unui poliţist", a declarat Cătălin Giulescu.
Participanţii la dezbatere au reclamat că explicaţiile directorului DEPABD sunt în contradicţie chiar cu propunerile din proiectul de act normativ, respectiv cu art. 35.1 din proiect.
Acesta prevede că „în situaţia în care menţiunea privind stabilirea domiciliului îşi încetează valabilitatea, lucrătorii serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor anulează actul de identitate şi efectuează menţiunea corespunzătoare în RNEP cu privire la încetarea termenului de valabilitate a actului de identitate, iar în situaţia în care menţiunea privind stabilirea reşedinţei îşi încetează valabilitatea, se efectuează doar menţiunea corespunzătoare în RNEP".
Potrivit prezentării făcute de Cătălin Giulescu, proiectul de ordonanţă îşi propune două mari elemente de intervenţie - pe de o parte eliminarea diferenţelor de reglementare între legislaţia internă şi dispoziţiile regulamentului Uniunii Europene 1157/2019, în special în partea de termene de valabilitate a actelor de identitate eliberate cetăţenilor români şi în al doilea rând o serie de simplificări a procedurilor existente, în special în ceea ce priveşte documentele pe care trebuie să le prezinte cetăţeanul în situaţia în care merge la Serviciul Public Comunitar pentru preschimbarea documentului de identitate, în contextul în care o mare parte a documentelor prevăzute de lege urmează să fie preluate din sisteme informatice.
El a menţionat că aceste simplificări vizează punerea în circulaţie în a doua parte a acestui an a cărţii de identitate electronice la nivel naţional.
„Nimeni nu-şi propune o evaluare a tuturor menţiunilor din România. Totuşi, în România există aproximativ 100 de adrese la nivel naţional unde figurează mai mult de 1.000 de cetăţeni. La acele adrese, unde sunt nişte imobile la 50-70 metri pătraţi, figurează mai mult de 1.000 de persoane ca având domiciliul", a mai declarat Giulescu.
El a precizat că va fi vorba de radierea privind menţiunea domiciliului, nu anularea cărţii de identitate, care este o altă procedură faţă de care este abilitată doar instanţa de judecată. Giulescu a adăugat că menţiunea de domiciliu este o noţiune mai complexă, care, printre altele, presupune un anumit nivel de contact între autoritatea publică şi cetăţean.
„Intervenţia legislativă îşi propune să corecteze anumite situaţii, nimic mai mult, nu se va realiza niciun fel de evaluare a modului în care persoanele locuiesc sau nu locuiesc la adresă, deoarece domiciliul nu este singurul element analizat în ceea ce priveşte stabilirea corectitudinii domiciliului. Adică domiciliul nu trebuie să reprezinte în mod obligatoriu locul unde o persoană locuieşte", a conchis Cătălin Giulescu.
„Este cazul să revenim asupra unei menţiuni din proiect, în ceea ce priveşte anularea actului de identitate, nu aceasta a fost intenţia - vorbim de anularea menţiunii de domiciliu. Această menţiune de domiciliu urmează să fie înscrisă doar în registrul naţional de evidenţă a persoanelor. În niciun caz această menţiune de anulare a domiciliului nu va fi luată doar pe baza unei constatări a unui poliţist", a declarat Cătălin Giulescu.
Participanţii la dezbatere au reclamat că explicaţiile directorului DEPABD sunt în contradicţie chiar cu propunerile din proiectul de act normativ, respectiv cu art. 35.1 din proiect.
Acesta prevede că „în situaţia în care menţiunea privind stabilirea domiciliului îşi încetează valabilitatea, lucrătorii serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor anulează actul de identitate şi efectuează menţiunea corespunzătoare în RNEP cu privire la încetarea termenului de valabilitate a actului de identitate, iar în situaţia în care menţiunea privind stabilirea reşedinţei îşi încetează valabilitatea, se efectuează doar menţiunea corespunzătoare în RNEP".
Potrivit prezentării făcute de Cătălin Giulescu, proiectul de ordonanţă îşi propune două mari elemente de intervenţie - pe de o parte eliminarea diferenţelor de reglementare între legislaţia internă şi dispoziţiile regulamentului Uniunii Europene 1157/2019, în special în partea de termene de valabilitate a actelor de identitate eliberate cetăţenilor români şi în al doilea rând o serie de simplificări a procedurilor existente, în special în ceea ce priveşte documentele pe care trebuie să le prezinte cetăţeanul în situaţia în care merge la Serviciul Public Comunitar pentru preschimbarea documentului de identitate, în contextul în care o mare parte a documentelor prevăzute de lege urmează să fie preluate din sisteme informatice.
El a menţionat că aceste simplificări vizează punerea în circulaţie în a doua parte a acestui an a cărţii de identitate electronice la nivel naţional.
„Nimeni nu-şi propune o evaluare a tuturor menţiunilor din România. Totuşi, în România există aproximativ 100 de adrese la nivel naţional unde figurează mai mult de 1.000 de cetăţeni. La acele adrese, unde sunt nişte imobile la 50-70 metri pătraţi, figurează mai mult de 1.000 de persoane ca având domiciliul", a mai declarat Giulescu.
El a precizat că va fi vorba de radierea privind menţiunea domiciliului, nu anularea cărţii de identitate, care este o altă procedură faţă de care este abilitată doar instanţa de judecată. Giulescu a adăugat că menţiunea de domiciliu este o noţiune mai complexă, care, printre altele, presupune un anumit nivel de contact între autoritatea publică şi cetăţean.
„Intervenţia legislativă îşi propune să corecteze anumite situaţii, nimic mai mult, nu se va realiza niciun fel de evaluare a modului în care persoanele locuiesc sau nu locuiesc la adresă, deoarece domiciliul nu este singurul element analizat în ceea ce priveşte stabilirea corectitudinii domiciliului. Adică domiciliul nu trebuie să reprezinte în mod obligatoriu locul unde o persoană locuieşte", a conchis Cătălin Giulescu.
Ultimele Ştiri
Ştiri / Advertorial
30 Apr. 2024 / 15:04
ADVERTORIAL// Sfaturi utile pentru amenajarea dormitorului
Ştiri / Advertorial
30 Apr. 2024 / 14:55
ADVERTORIAL// Smartphone-urile moderne: Cum îl alegi pe cel mai bun pentru tine?
Ştiri / Advertorial
21 Feb. 2024 / 14:49
ADVERTORIAL// Grădina de iarnă: treburi casnice şi planuri de viitor
Ştiri / Advertorial
13 Dec. 2023 / 17:04
ADVERTORIAL// Salariu mare şi un loc de muncă aproape de casă. Ce-şi mai doresc candidaţii moldoveni — Lucru.md
Ştiri / Advertorial
15 Noi. 2023 / 14:06
ADVERTORIAL// Ce îi deranjează cel mai mult pe moldoveni atunci când caută de muncă? Răspunsurile candidaţilor
Ştiri / Advertorial
27 Apr. 2023 / 09:25
ADVERTORIAL// Scurgeri de acoperiş: Top 5 cauze ale scurgerilor de acoperiş şi sfaturi pentru remediere
Ştiri / Advertorial
27 Apr. 2023 / 09:06
ADVERTORIAL// Asigurare auto pentru şoferii începători: tarife reale
Ştiri / Advertorial
14 Apr. 2023 / 16:36
Comentarii