Ştiri

Sursa imaginii: trm.md

Postat de: Ilie Pîrvan

Ştiri / Social

27 Aug. 2021 / 08:00

27 august, cea mai importantă sărbătoare naţională - Ziua Independenţei

Republica Moldova marchează astăzi cei 30 de ani de independenţă. La 27 august 1991, ţara noastră şi-a declarat independenţa părăsind Uniunea Sovietică. Se întâmpla la doar câteva zile după ce o lume întreagă a asistat la tentativa eşuată de lovitură de stat de la Moscova, care avea să devină însă, în cele din urmă, începutul sfârşitului Uniunii Sovietice, relatează Radio Moldova Actualităţi.

Urmând exemplul altor republici, Moldova a adoptat Declaraţia de Independenţă şi a încetat să mai fie controlată de Kremlin. Sute de mii de oameni s-au adunat pe 27 august 1991 în centrul Chişinăului. Rând pe rând, în faţa mulţimii au ieşit fruntaşii mişcării de renaştere naţională. De pe scena din Piaţa Marii Adunări Naţionale răsunau celebrele melodii interpretate de Ion şi Doina Aldea Teodorovici.

La doar câteva ore după proclamarea independenţei, România recunoaşte oficial independenţa Republicii Moldova, devenind astfel prima ţară care face asta. În 1992 Republica Moldova devine stat-membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Independenţa Republicii Moldova a adus cu sine schimbarea pe care şi-a dorit-o poporul acestui petic de pământ de zeci de ani. Schimbările au fost palpabile în toate domeniile de activitate, dar cele mai aşteptate au fost legate de libertatea de exprimare, de limbă şi scriere şi de identitatea naţională.

Aceste schimbări au fost resimţite şi de oamenii de Radio Moldova, crainici pe atunci, Maricica Munteanu şi regretatul Alexei Revenco, au povestit dea lungul anilor despre experienţa lor de la radio înainte de Independenţă. În unul din interviuri, Alexei Revenco vorbea despre cat de greu era să rezişti acelor presiuni din partea regimului. Ca să nu apară suspiciuni că ar fi vorba de un conflict de interese, atunci când soţia sa, Maricica Munteanu, s-a angajat la radio, a fost constrânsă să-şi păstreze numele de domnişoară pentru a putea lucra cot la cot cu sotul său.

„În anul 1997 eu am venit la serviciu şi Maricica a venit în anul 1980, şi atunci aşa era legea, era strict, Doamne fereşte să lucreze cot la cot rude apropiate, în cazul nostru soţ şi soţie. Din cauza asta, deseori citeam ştirile la microfon împreună şi ni s-a pus condiţia Maricica să fie Maricica Munteanu, iar eu sa fiu Alexei Revenco.

Şi Maricica Munteanu ne-a mărturisit că deşi simţeau româneşte şi visau la ziua când vor avea libertatea de a gândi şi a spune lucrurilor pe nume fără frică, în vremurile de până la independenţă lucrurile erau mult prea sumbre, iar calea spre libertate părea mult prea anevoioasă.

„Noi facem parte din generaţia care a trăit emoţii de neuitat. Am fost cei care am contribuit la scrierea istoriei contemporane a Republicii Moldova, nu doar ca martori, ci ca participanţi nemijlociţi ai acestor evenimente. Eram prezenţi la toate mitingurile care se organizau în centrul capitalei şi în cadrul cărora ne ceream drepturile noastre cetăţeneşti, idealuri la care râvneam încă de pe băncile studenţeşti: întâi de toate, acces la studii în limba maternă, limba română”, menţionează Maricica Munteanu.

Doi tineri, Antonela şi Cristian, din satul Carabetovca, raionul Basarabeasca, reprezintă generaţia născută după anul 1991. Antonela, în vârstă de 23 de ani, într-o discuţie cu reporterul de la Radio Moldova Actualităţi a spus că pentru ea independenţa înseamnă libertate.

„Independenţa e libertate. Acesta este cuvântul cel mai potrivit. La această vârstă a statului nostru aş dori să văd zâmbete de feţele oamenilor, copii cu o copilărie fericită, bătrânii – liniştiţi şi mulţumiţi în ţara noastră. Legile să fie respectate, egalitate între oameni, discriminări să nu existe. Oricât de fantastic ar fi, dar asta este dorinţa mea”, spune Antonela.

Iar Cristian, care are 25 de ani, a subliniat că pentru el independenţa înseamnă, întâi de toate, libera circulaţie.

„Eu cred că independenţa este posibilitatea de a te exprima liber. Mi-as dori să fie un nivel mai înalt de democraţie şi chiar de libertate. Voi pleca cu siguranţă peste hotare, dar voi reveni”, a menţionat tânărul.

O altă locuitoare a satului Carabetovca, Victoria Plop, spune că nu simte prea mari schimbări după declararea independenţei.

„Cum a fost dictatură, aşa este în continuare. Omul nu se simte liber la dânsul în ţară. Din schimbări mi-aş dori salarii mai mari, ca să nu plece lumea peste hotare şi să rămână satele pustii cum sunt acum”, spune femeia.

Iar Zinaida Stelea, o băştinaşă stabilită peste hotare, spune că are de gând să se mai afle printre străini doi ani de zile, după care să revină la baştină. Femeia speră că, între timp, în Republica Moldova se vor produce anumite schimbări în bine.

„Să scăpăm de toţi corupţii, să trăim într-o ţară liberă, prosperă, într-o ţară frumoasă, pentru că e frumoasă ţara noastră. Şi familia să fie unită, să ne întoarcem la familie”, a menţionat Zinaida Stelea.

Într-un interviu pentru Radio Moldova Actualităţi, fostul ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Iulian Groza, a constatat că, în prezent, ţara noastră are şanse mai mari de a realiza obiectivul strategic de apropiere de Uniunea Europeană.

„La 30 de ani, Republica Moldova este la o intersecţie a mai multor circumstanţe favorabile care pot face posibile pentru ţara noastră ca să reuşim să avansăm cât mai mult în realizarea dezideratului de apropiere de civilizaţia europeană, de valorile europene, transpunerea lor şi să încercăm să construim mai consecvent, mai sigur acest proces prin care noi să ne apropiem cât mai mult de UE, până la aderarea la uniunea Europeană într-o perspectivă, sper eu, previzibilă încă, dar în acelaşi timp, să încercăm să valorificăm în aşa fel relaţiile noastre bilaterale, multilaterale pentru ca ele să contribuie la consolidarea şi la dezvoltarea durabilă a Republicii Moldova”, a declarat Iulian Groza, fost viceministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene.

Abonează-te la TRM.MD pe Telegram pentru a afla rapid noutăţile: https://t.me/teleradiomoldova

 

Comentarii