Apel public
2020
CONSILIUL DE PRESĂ: ACCEPTAREA DE CĂTRE JURNALIŞTI A CADOURILOR AFECTEAZĂ CREDIBILITATEA MASS-MEDIA
La conferinţa de presă organizată de preşedintele Republicii Moldova Igor Dodon în seara zilei de 24 iulie 2020 la reşedinţa prezidenţială de la Condriţa, jurnaliştilor le-au fost propuse, la final, cadouri constând din sticle de vin, miere şi alte produse.
Un gest similar Igor Dodon a făcut şi în luna decembrie 2019, la conferinţa de presă de bilanţ anual, organizată în sediul Preşedinţiei.
Alţi politicieni şi oameni de afaceri de asemenea şi-au făcut obişnuinţa din a le oferi jurnaliştilor diverse bunuri care nicidecum nu pot fi atribuite unor cadouri cu valoare simbolică.
Consiliul de Presă din Republica Moldova îşi manifestă îngrijorarea în legătură cu astfel de acţiuni, considerând că, în esenţă, acestea sunt similare acţiunilor de corupere a alegătorilor în campaniile electorale. Reamintim, că bunele practici jurnalistice şi cele din domeniul comunicării exclud oferirea de cadouri jurnaliştilor, acestea fiind calificate ca o încercare de loializare a presei. Oferirea şi acceptarea cadourilor afectează independenţa şi credibilitatea jurnaliştilor în faţa publicului, iar încrederea societăţii faţă de jurnalişti este o valoare supremă a profesiei noastre. Codul Deontologic al jurnaliştilor din Republica Moldova prevede (articolul 4.1) că ”jurnalistul nu acceptă bani, cadouri, călătorii plătite, sau orice alte avantaje care îi sunt oferite pentru influenţarea actului jurnalistic şi a căror acceptare i-ar compromite independenţa şi autoritatea în faţa publicului şi ar afecta încrederea în jurnalişti, în general”.
Consiliul de Presă salută gestul jurnaliştilor care au refuzat cadourile preşedintelui Dodon şi aminteşte tuturor profesioniştilor mass-media din Republica Moldova că acceptarea unor astfel de “atenţii”, indiferent de cine le oferă, aduce prejudicii iremediabile credibilităţii profesiei de jurnalist.
27 iulie 2020
CONSILIUL DE PRESĂ CERE REDACŢIILOR SĂ NU ADMITĂ DISCRIMINARE SAU DISCURS DE URĂ ÎN COMENTARIILE LA ARTICOLELE DESPRE PANDEMIA COVID-19
Pandemia COVID-19 care a afectat şi Republica Moldova pune în faţa jurnaliştilor noi rigori privind acurateţea expunerii, verificarea faptelor şi corectitudinea vocabularului folosit.
Având în vedere că unul dintre grupurile vulnerabile în faţa pandemiei sunt persoanele în etate, relatările la acest subiect necesită a fi făcute cu maximă prudenţă şi respect pentru demnitatea umană, pentru a nu crea percepţii greşite şi a nu genera comentarii discriminatorii sau chiar instigatoare la ură cu referire la acest grup social.
De asemenea, în special în ultimele zile, în contextul cererilor cetăţenilor moldoveni de peste hotare către autorităţi de a le asigura transport pentru a putea reveni în ţară, pe reţelele de socializare şi în câmpurile de comentarii la unele articole din spaţiul online se observă exprimarea şi promovarea unor atitudini negative, uneori cu nuanţe de discurs de ură, împotriva reprezentanţilor diasporei, văzuţi ca potenţiale focare de infecţie. În unele cazuri, aceste comentarii sunt generate de declaraţii ale unor factori de decizie de rang naţional.
Consiliul de Presă cere jurnaliştilor şi redacţiilor să abordeze cu maximă responsabilitate şi acurateţe subiectele despre aceste categorii de persoane în contextul pandemiei şi, mai ales, să gestioneze corespunzător comentariile publicului la articole, fie pe paginile online, fie pe paginile de Facebook ale instituţiilor media. Stigmatizarea persoanelor infectate sau cu risc sporit de infectare şi contestarea dreptului persoanelor de a accesa serviciile medicale, pentru vindecare şi recuperare, în lipsa poliţei medicale, este inadmisibilă.
Premisa de la care ar trebui să pornească mass-media este că fiecare persoană, indiferent de vârstă sau loc de trai, are dreptul de acces egal la servicii medicale şi de îngrijire. Moderarea adecvată a comentariilor, aşa cum o cere Codul deontologic al jurnalistului din Republica Moldova (pct. 2.39), ar preveni publicarea şi răspândirea mesajelor discriminatorii şi instigatoare la ură. Reamintim că redacţiile sunt responsabile atât pentru conţinutul jurnalistic difuzat, cât şi pentru conţinutul comentariilor plasate de public ca reacţie la articole.
2 aprilie 2020
APEL AL CONSILIULUI DE PRESĂ CĂTRE JURNALIŞTI ŞI REDACŢIILE INSTITUŢIILOR MASS-MEDIA
Consiliul de Presă consideră inadmisibil modul în care unele instituţii de presă din Republica Moldova şi din România au relatat, la 16 februarie 2020, despre decesul copilului unui politician de la Chişinău. Contrar normelor deontologice, unii jurnalişti au scris despre acest subiect punând accent pe senzaţional şi pe vina mamei şi utilizând astfel drama familiei pentru a-şi creşte audienţa şi a acumula vizualizări pe reţelele sociale.
Deşi experţii legişti încă nu au emis o concluzie finală privind cauza decesului copilului, unii jurnalişti au prezentat drept certitudine vina mamei, care l-ar fi sufocat în somn. Urmare a titlurilor de senzaţie, cazul a stârnit un val de reacţii negative, critici şi discurs de ură la adresa femeii. Au fost publicate titluri în care se pretindea că unele instituţii media au obţinut prima reacţie la cele întâmplate din partea tatălui copilului decedat. În realitate, în text era citată doar o frază, prin care bărbatul refuză să comenteze situaţia.
În acest context, atenţionăm asupra obligaţiei deontologice de a pune titluri care să corespundă cu textul materialelor. Menţionăm şi importanţa respectării prezumţiei nevinovăţiei. Potrivit Codului deontologic (articolul 3.10), jurnalistul consideră că orice persoană este nevinovată până la pronunţarea unei sentinţe definitive şi irevocabile împotriva sa.
Echipele media care respectă etica profesională nu vor admite astfel de abordări contrare prevederilor Codului deontologic. Documentul prevede că jurnaliştii trebuie să trateze cu maximă acurateţe informaţia despre cazurile în care cineva suferă prejudicii de orice gen, asigurându-se de fiecare dată că publicarea unei atare informaţii nu va provoca noi suferinţe celor prejudiciaţi (articolul 3.12).
Consiliul de Presă face apel către jurnalişti şi redacţiile instituţiilor mass-media să respecte toate prevederile Codului deontologic şi aminteşte că interesul public sporit pentru un subiect nu justifică senzaţionalul din materialele despre tragedii.
Totodată, atenţionăm instituţiile de presă asupra necesităţii moderării comentariilor atât pe paginile web, cât şi în grupurile în care jurnaliştii distribuie articolele, astfel ca să nu fie admise injurii şi prezenţa discursului de ură.
17 februarie 2020
2019
APEL PUBLIC AL CONSILIULUI DE PRESĂ CĂTRE CONSILIUL AUDIOVIZUALULUI
Domnului Dragoş VICOL, Preşedintele Consiliului Audiovizualului
Stimate domnule Preşedinte al Consiliului Audiovizualului,
Consiliul de Presă din Republica Moldova vă adresează în mod repetat solicitarea de a analiza conţinutul ediţiilor din 15 şi 16 aprilie 2019 al emisiunii ”Vorbeşte Moldova”, difuzată la postul de televiziune Prime TV, întrucât la examinarea soldată cu emiterea Deciziei CA dnr. 20/67 din 17 mai 2019 au fost ignorate o serie de prevederi legale şi de aspecte semnalate ca încălcări grave de către Consiliul de Presă în Apelul public adresat la 26 aprilie 2019.
În decizia emisă de CA pe acest caz a fost redată pe larg poziţia postului Prime şi lipseşte aprecierea CA ca instituţie ce supraveghează respectarea Codului Serviciilor Media Audiovizuale şi a altor legi asupra modului în care au acţionat realizatorii emisiunii. De asemenea, CA nu a analizat la nivelul cuvenit corespunderea expunerii publice a copilului abuzat şi acţiunile realizatorilor emisiunii cu interesul superior al copilului, interes de care trebuie să ţină cont jurnaliştii, dar şi reprezentanţii altor profesii atunci când au de gestionat/analizat/comunicat cazuri de abuz asupra copiilor.
Menţionăm că şi Avocatul Popoirului pentru protecţia drepturilor copilului, dna Maia Bănărescu în răspunsul său la Apelul public al Consiliului de Presă (în anexă), şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la "poziţia abordată” de CA, calificând argumentele din decizia CA drept contradictorii şi neplauzibile. ”În decizia sa, CA face trimitere la scrisoarea ”General Media Group” SRL f/nr. din 8 mai 2019, prin care comunică faptul că la realizarea subiectului s-a ţinut cot de inteesul superior al copilului şi de acordul părinţilor şi al copilului (cu anexarea copiilor acordurilor menţionate). În acest context Ombudsmanul Copilului reaminteşte că sintagma interesul superior al copilului este prevăzută de art. 3 al Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului, care prevede că ”în toate acţiunile care îi privesc pe copii, fie că sunt luate de instituţii publice sau private de protecţie socială, de către tribunale, autorităţi administrative sau de organe legislative, interesele superioare ale copilului trebuie să fie luate în considerare cu prioritate”. Mai mult, în conformitate cu prevederile Comentariului General nr. 14 (2013) al Comitetului ONU pentru drepturile copilului, se evidenţiază că unul din conceptele realizării interesului superior al copilului în coroborare cu art. 19 şi 39 din Convenţie (protecţia faţă de abuz şi neglijare şi îngrijirea recuperatorie) este evitarea revictimizării copilului care a suferit de pe urma unui abuz fizic, psihologic sau sexual”, notează Maia Bănărescu.
Reiterăm că în cele două ediţii ale emisiunii ”Vorbeşte Moldova”, care a avut titlul ”Părinte, te iubesc!”, realizatorii au comis abateri grave de la normele deontologice şi de la cele legale, de aceea solicităm repetat CA să le examineze critic şi să le dea o apreciere corespunzătoare. Anume:
- Autorii emisiunii au încălcat Legea nr. 30 din 07.03.2013 cu privire la protecţia copiilor împotriva impactului negativ al informaţiei, care stabileşte (art.4, p.2, lit.d): „În serviciile de programe radio şi televizate se interzice difuzarea informaţiei cu impact negativ asupra copiilor ce conţine: (...) orice indicii care ar putea duce la identificarea copiilor implicaţi în situaţii cu conotaţie negativă (accidente, infracţiuni, abuz sexual, abuz fizic sau psihic, dispute familiale, sinucideri, consum de droguri, abuz de alcool etc.), inclusiv în calitate de victime sau martori. Fac excepţie situaţiile în care jurnalistul acţionează cu acordul părinţilor (tutorilor, curatorilor) în interesul superior al copilului”. În acest caz, nu s-a urmărit respectarea interesului superior al copilului şi nici difuzarea unor informaţii de interes public, ci oferirea unor detalii senzaţionale din viaţa privată a persoanelor care satisfac simpla curiozitate a indivizilor şi generează audienţă, dar lezează demnitatea persoanelor vizate. Chiar dacă numele fetei abuzate a fost modificat şi imaginea a fost protejată, ea poate fi recunoscută după voce, care s-a auzit pe tot parcursul emisiunii şi nu a fost modificată. De asemenea, ea poate fi recunoscută uşor datorită prezenţei în studio, cu identitatea neprotejată, a părinţilor şi bunicii.
Acest fapt l-a remarcat şi Ombudsmanul Copilului, dna Maia Bănărescu, ”Prezenţa în platou a mamei, bunicii şi tatălui biologic al minorei a fost în contradicţie cu pevederile Legii nr. 133 din 8 iulie 2011 privind protecţia datelor cu caracter personal, astfel, cu toate că prezentatoarea emisiunii şi experţii din platou nu au pronunţat numele fetei, prezenţa în cadrul emisiunii a rudelor apropiate servesc drept element de identificare ulterioară a minorei”, notează Ombudsmanul Copilului.
- Legea nr. 30 din 07.03.2013 interzice difuzarea interviurilor şi declaraţiilor în care copiilor le sunt solicitate păreri referitoare la probleme intime de familie sau probleme care le depăşesc puterea de judecată (art.4, p.2, lit. h) şi apariţia în programele audiovizuale a copiilor mai mici de 16 ani care sunt victime sau martori ale „abuzurilor fizice, psihice sau sexuale” (art. 4, p.3) – această prevedere a fost ignorată total la analiza emisiunii de către CA. În decizie nu există nicio referire la norma respectivă, a cărei încălcare a fost semnalată de către Consiliul de Presă în Apelul public.
- Codul serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova (nr. 174 din 08.11.2018) obligă furnizorii de servicii media să respecte principiul interesului superior al copilului şi prevede că „minorul are dreptul la protecţia imaginii şi a vieţii sale private” (art. 15, p.p. 1 şi 2). În acelaşi articol, se spune: „În cadrul programelor audiovizuale, minorul nu poate fi folosit sau expus de către părinţi, rude, reprezentanţi legali, avocaţi sau alte persoane responsabile de creşterea şi îngrijirea acestuia, în scopul de a obţine avantaje de orice tip sau de a influenţa deciziile autorităţilor publice” – aceste două prevederi nu au fost analizate corespunzător de către CA, or, în decizie nu se conţine o analiză pertinentă a faptelor şi argumentelor postului. Reiterăm că membrii Consiliului de Presă au atras atenţia asupra faptului că fata abuzată a fost folosită atât de către jurnalişti pentru a realiza un material senzaţional, cât şi de alte persoane, interesate să influenţeze eliberarea din detenţie a abuzatorului, condamnat de către prima instanţă la 12 ani de închisoare.
Misiunea CA este de a supraveghea respectarea legii în audiovizual şi a sancţiona derapajele de la lege în produsele difuzate de posturile de radio şi TV. Vă solicităm respectuos să faceţi uz de obligaţiile şi pârghiile care vă sunt atribuite prin lege pentru a pedepsi încălcările de lege comise de postul de televiziune Prime TV la realizarea acestei emisiuni.
Ne aşteptăm ca CA, pe lângă sancţiunile pe care le aplică conform legii, să descurajeze în general, prin atitudine şi reacţie publică, producerea de astfel de programe (care nu contribuie la dezvoltarea societăţii, ci la degradarea ei), atât la postul Pime TV, cât şi la restul televizunilor din ţară.
30 iulie 2019
APEL PUBLIC AL CONSILIULUI DE PRESĂ DIN REPUBLICA MOLDOVA
Doamnei Maia BĂNĂRESCU, Avocatului Poporului pentru drepturile copilului
Domnului Dragoş VICOL, Preşedintelui Consiliul Audiovizualului
Stimată doamnă Avocat al Poporului pentru drepturile copilului,
Stimare domnule Preşedinte al Consiliului Audiovizualului,
Consiliul de Presă din Republica Moldova vă adresează acest apel public cu solicitarea să interveniţi pentru a descuraja şi sancţiona încălcările drepturilor copilului în emisiunea „Vorbeşte Moldova”, difuzată la postul de televiziune Prime TV.
La 15 şi 16 aprilie 2019, postul de televiziune Prime TV a difuzat, la o oră de maximă audienţă, câte o ediţie a emisiunii în format de talk-show „Vorbeşte Moldova”, întitulată „Părinte, te iubesc!”. Subiectul emisiunii a vizat istoria unei fete, acum în vârstă de 14 ani, care a fost abuzată sexual de tatăl vitreg (concubinul mamei), începând de la vârsta de 11 ani.
În cele două ediţii ale emisiunii, realizatorii au comis abateri grave de la normele deontologice şi de la cele legale, şi nu au protejat efectiv identitatea minorei abuzate. Cu toate că numele ei a fost ascuns, prin prezenţa în studio a părinţilor şi a bunicii, fata poate fi uşor identificată. Aceasta constituie o încălcare a Codului Deontologic al jurnalistului din Republica Moldova, care prevede că „Jurnalistul protejează identitatea minorilor implicaţi în evenimente cu conotaţie negativă (accidente, infracţiuni, dispute familiale, sinucideri etc.), inclusiv ca martori” (p. 4.13). Încălcarea a fost constatată de Consiliul de Presă la şedinţa publică din 26 aprilie 2019.
De asemenea, autorii emisiunii au încălcat Legea nr. 30 din 07.03.2013 cu privire la protecţia copiilor împotriva impactului negativ al informaţiei, care stabileşte (art.4, p.2, lit.d): „În serviciile de programe radio şi televizate se interzice difuzarea informaţiei cu impact negativ asupra copiilor ce conţine: (...) orice indicii care ar putea duce la identificarea copiilor implicaţi în situaţii cu conotaţie negativă (accidente, infracţiuni, abuz sexual, abuz fizic sau psihic, dispute familiale, sinucideri, consum de droguri, abuz de alcool etc.), inclusiv în calitate de victime sau martori. Fac excepţie situaţiile în care jurnalistul acţionează cu acordul părinţilor (tutorilor, curatorilor) în interesul superior al copilului”. În acest caz, nu s-a urmărit respectarea interesului superior al copilului şi nici difuzarea unor informaţii de interes public, ci oferirea unor detalii senzaţionale din viaţa privată a persoanelor care satisfac simpla curiozitate a indivizilor şi generează audienţă, dar lezează demnitatea persoanelor vizate. Legea nr. 30 din 07.03.2013 interzice difuzarea interviurilor şi declaraţiilor în care copiilor le sunt solicitate păreri referitoare la probleme intime de familie sau probleme care le depăşesc puterea de judecată (art.4, p.2, lit. h) şi apariţia în programele audiovizuale a copiilor mai mici de 16 ani care sunt victime sau martori ale „abuzurilor fizice, psihice sau sexuale” (art. 4, p.3).
Codul serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova (nr. 174 din 08.11.2018) obligă furnizorii de servicii media să respecte principiul interesului superior al copilului şi prevede că „minorul are dreptul la protecţia imaginii şi a vieţii sale private” (art. 15, p.p. 1 şi 2). În acelaşi articol, se spune: „În cadrul programelor audiovizuale, minorul nu poate fi folosit sau expus de către părinţi, rude, reprezentanţi legali, avocaţi sau alte persoane responsabile de creşterea şi îngrijirea acestuia, în scopul de a obţine avantaje de orice tip sau de a influenţa deciziile autorităţilor publice”. În cazul emisiunii citate, fata abuzată a fost folosită atât de către jurnalişti pentru a realiza un material senzaţional, cât şi de alte persoane, interesate să influenţeze eliberarea din detenţie a abuzatorului, condamnat de către prima instanţă la 12 ani de închisoare.
Dincolo de încălcarea prevederilor deontologice şi legale enumerate mai sus, analiza emisiunii a arătat că autorii nu au urmărit să informeze publicul despre abuzul sexual comis asupra unui copil şi consecinţele unei asemenea fapte, ci să realizeze un program-spectacol, cu scopul de a genera audienţă. Realizatorii au profitat de starea de vulnerabilitate a persoanelor implicate – mama, tata, bunica, şi le-au prezentat în ipostaze jenante, demne de milă, forţându-le să divulge detalii traumatizante din viaţa privată, lezându-le astfel demnitatea.
Considerăm că o astfel de abordare a cazurilor de abuz asupra copiilor dăunează atât persoanelor vizate, cât şi publicului, perpetuează practici care duc la crearea de subproduse mediatice, iar per ansamblu, la degradarea spaţiului mediatic autohton.
Vă solicităm să faceţi uz de obligaţiile şi pârghiile care vă sunt atribuite prin lege pentru a sancţiona încălcările de lege comise de postul de televiziune Prime TV la realizarea acestei emisiuni şi a descuraja, în general, producerea de astfel de programe care nu contribuie la dezvoltarea societăţii, ci la degradarea ei.
26 aprilie 2019