Sursa imaginii: imagine simbol
Postat de: Ecaterina Arvintii
Ştiri / Regional
29 Aug. 2021 / 17:13
Obiceiurile şi tradiţiile culinare, reînviate la Şolcani, Soroca (VIDEO)
La nordul Moldovei se găteşte bine şi mult! De acest lucru s-au convins mai mulţi profesori din România, în căutarea tradiţiilor şi obiceiurilor culinare păstrate în diferite localităţi rurale de la noi din ţară. Gospodinele din satul Şolcani, raionul Soroca, şi-au suflecat mânicile şi au preparat sărmăluţe, plăcinte cu poale în brâu, babă albă şi babă neagră, toate pentru a impresiona oaspeţii şi au demonstra faptul că în localitate obiceiurile vechi din străbuni sunt păstrate cu sfinţenie.
Iscusinţa gospodinelor din Şolcani în ceea ce priveşte pregătirea bucatelor este de neîntrecut, iar pentru a face schimb de secrete culinare acestea se adună în centrul satului la imensul cuptor, unde anual se organizează şi un festival tradiţional.
„Avem oaspeţi din România, oaspeţi care implementează un proiect anume tradiţiile românilor din Basarabia. Dumnealor doresc să cerceteze care este cultura mâncării şi anume specifice aici, din nordul ţării. Ne bucurăm că au găsit ca gazdă comuna Şolcani, fiindcă noi am realizat deja de trei ori festivalul raional „La Cuptorul cu Plăcinte”, a declarat Lucia Iftodii, secretara Consiliului Şolcani, Soroca.
„Ei cercetează tradiţiile, obiceiurile, dar mai mult se opresc asupra tradiţiilor culinare. Deci, o mâncare sănătoasă, pregătită acasă şi preluată din moşi-strămoşi. Fiecare parte a Basarabiei are mâncarea ei specifică, mâncarea ei tradiţională”, spune Ana Bejan, profesoară.
Profesorii de la universităţile din Cluj, Timişoara şi Bacău au făcut cunoştinţă cu adevăratele bucate tradiţionale ale locuitorilor din Şolcani şi spun că bucătăria acestei zone îşi are specificul ei.
„Aici se pregătesc feluri de copturi care sunt specifice acestei regiuni. Chiar acum am înţeles care este diferenţa între ceea ce se numeşte plăcintă îmbrobodită şi plăcintă împăturată. Este vorba despre feluri de copturi diferite”, spune Otilia Hedeşan, profesoară la Universitatea din Timişoara.
„Am venit aici să vedem pe viu cum se coc, cum se îmbrobodesc. Am înţeles că aici se îmbrobodesc plăcintele şi să cunoaştem lume bună, cu care sper să stabilim nişte parteneriate în cadrul acestui proiect şi nu numai cu centrul de cercetări etnologice şi antropologice de la Timişoara, cu universităţile din România care sunt interesate de acest patrimoniu”, spune Tatiana Potâng, profesor USM.
Evenimentul a fost organizat în cadrul unui proiect de cercetare a tradiţiilor şi obiceiurilor culinare a românilor din Moldova.
Comentarii