Ştiri
Sursa imaginii: Radio Chişinău
Postat de: Alina Zlatov
Ştiri / Social
31 Aug. 2022 / 13:00
Radio Moldova: Limba română, marginalizată şi persecutată pe teritoriul Republicii Moldova, timp de aproape două secole
Limba română, sărbătorită astăzi, a fost marginalizată şi persecutată pe teritoriul Republicii Moldova, timp de aproape două secole. Practic interzisă după anexarea Basarabiei la Imperiul Ţarist, şi-a redobândit statutul după unirea cu România, dar a revenit pe plan secund odată cu formarea Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti. Şi-a revenit în drepturi odată cu mişcările de eliberare naţională de la sfârşitul anilor 80 ai secolului trecut, dar statutul său este contestat şi astăzi. Radio Moldova face o scurtă incursiune a istoriei limbii române pe teritoriul ţării noastre în ultimii 200 de ani.
În 1812, când Imperiul Rus a anexat Basarabia, peste 95% din populaţia regiunii era românească, iar limba română a fost acceptată ca limbă oficială în instituţiile basarabene, alături de limba rusă.
Însă treptat, în următorii circa 100 de ani, situaţia lingvistică din Basarabia a evoluat de la bilingvism până la impunerea unei singure limbi oficiale, limba rusă. Astfel, pe parcursul secolului folosirea limbii române în administraţie a fost interzisă. În 1866-1871, a fost suspendată studierea limbii române în şcolile din Basarabia” deoarece „în Imperiul Rus nu se studiază limbile locale”. După această perioadă, limba română se mai folosea doar în familie şi între prieteni.
Perioada 1905–1917 este considerată drept una a creşterii conflictelor lingvistice, apărute odată ce redeşteptarea conştiinţei naţionale româneşti. În 1905 şi 1906 zemstvele, adică autorităţile locale basarabene au cerut reintroducerea limbii române ca „limbă obligatorie de studiu” şi „libertatea de studiere în limba maternă (română)”. În această perioadă au început să apară primele ziare în limba română, iar ulterior a fost permisă utilizarea limbii române în biserică.
Limba moldovenească a fost o invenţie anume a acestor timpuri, pentru separarea culturală a Basarabiei de România. După unirea Basarabiei cu România în 1918, autorităţile comuniste au creat Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească în stânga Nistrului unde au promovat moldovenismul şi, respectiv, limba moldovenească în grafia chirilică. Atunci a fost elaborată şi o „gramatică a limbii moldoveneşti” care conţinea multe cuvinte împrumutate din rusă sau inventate, precum „gâtlegău” pentru cravată, mâncătoare (sufragerie), amuvremnic (contemporan).
O politică similară a fost dusă după 1940 şi în dreapta Nistrului. Populaţia băştinaşă a fost încurajată să înveţe limba rusă ca premisă obligatorie pentru accesul la învăţământul superior, la un statut social şi politic superior. Toate aceste acţiuni au dus la proliferarea împrumuturilor lingvistice ruseşti în limba băştinaşilor.
Abia pe 31 august 1989, după prima Mare Adunare Naţională, Sovietul Suprem al RSS Moldoveneşti publica legea „cu privirea la revenirea limbii moldoveneşti la grafia latină”, care intra în vigoare pe 1 septembrie acelaşi an.
Odată cu declararea independenţei Republicii Moldova în 1991, limba română a fost proclamată limbă oficială, alături de alte simboluri oficiale de inspiraţie românească: imnul naţional Deşteaptă-te, române!, steagul tricolor albastru-galben-roşu, stema naţională. Constituţia din 1994, a statuat însă revenirea la denumirea oficială din perioada sovietică - „limba moldovenească”.
Denumirea oficială a limbii de stat a fost unul dintre subiectele care a provocat dezbateri în societate pe parcursul ultimelor aproape 3 decenii. Chiar dacă, la 5 decembrie 2013, Curtea Constituţională a decis că Declaraţia de Independenţă, care se referă la limba română, este parte a Constituţiei şi prevalează asupra textului Constituţiei, subiectul rămâne unul de dispută, iar hotărârea Curţii nu este executată de toate autorităţile publice.
Însă treptat, în următorii circa 100 de ani, situaţia lingvistică din Basarabia a evoluat de la bilingvism până la impunerea unei singure limbi oficiale, limba rusă. Astfel, pe parcursul secolului folosirea limbii române în administraţie a fost interzisă. În 1866-1871, a fost suspendată studierea limbii române în şcolile din Basarabia” deoarece „în Imperiul Rus nu se studiază limbile locale”. După această perioadă, limba română se mai folosea doar în familie şi între prieteni.
Perioada 1905–1917 este considerată drept una a creşterii conflictelor lingvistice, apărute odată ce redeşteptarea conştiinţei naţionale româneşti. În 1905 şi 1906 zemstvele, adică autorităţile locale basarabene au cerut reintroducerea limbii române ca „limbă obligatorie de studiu” şi „libertatea de studiere în limba maternă (română)”. În această perioadă au început să apară primele ziare în limba română, iar ulterior a fost permisă utilizarea limbii române în biserică.
Limba moldovenească a fost o invenţie anume a acestor timpuri, pentru separarea culturală a Basarabiei de România. După unirea Basarabiei cu România în 1918, autorităţile comuniste au creat Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească în stânga Nistrului unde au promovat moldovenismul şi, respectiv, limba moldovenească în grafia chirilică. Atunci a fost elaborată şi o „gramatică a limbii moldoveneşti” care conţinea multe cuvinte împrumutate din rusă sau inventate, precum „gâtlegău” pentru cravată, mâncătoare (sufragerie), amuvremnic (contemporan).
O politică similară a fost dusă după 1940 şi în dreapta Nistrului. Populaţia băştinaşă a fost încurajată să înveţe limba rusă ca premisă obligatorie pentru accesul la învăţământul superior, la un statut social şi politic superior. Toate aceste acţiuni au dus la proliferarea împrumuturilor lingvistice ruseşti în limba băştinaşilor.
Abia pe 31 august 1989, după prima Mare Adunare Naţională, Sovietul Suprem al RSS Moldoveneşti publica legea „cu privirea la revenirea limbii moldoveneşti la grafia latină”, care intra în vigoare pe 1 septembrie acelaşi an.
Odată cu declararea independenţei Republicii Moldova în 1991, limba română a fost proclamată limbă oficială, alături de alte simboluri oficiale de inspiraţie românească: imnul naţional Deşteaptă-te, române!, steagul tricolor albastru-galben-roşu, stema naţională. Constituţia din 1994, a statuat însă revenirea la denumirea oficială din perioada sovietică - „limba moldovenească”.
Denumirea oficială a limbii de stat a fost unul dintre subiectele care a provocat dezbateri în societate pe parcursul ultimelor aproape 3 decenii. Chiar dacă, la 5 decembrie 2013, Curtea Constituţională a decis că Declaraţia de Independenţă, care se referă la limba română, este parte a Constituţiei şi prevalează asupra textului Constituţiei, subiectul rămâne unul de dispută, iar hotărârea Curţii nu este executată de toate autorităţile publice.
Ultimele Ştiri
Ştiri / Advertorial
02 Apr. 2026 / 13:59
ADVERTORIAL | De ce este important solul, pe înţelesul copiilor
Ştiri / Advertorial
09 Mar. 2026 / 10:25
ADVERTORIAL | Zbor.md – partenerul tău de încredere în lumea biletelor de avion ieftine
Ştiri / Advertorial
05 Feb. 2026 / 13:47
ADVERTORIAL | Profesia de SEO Specialist a devenit oficială în Republica Moldova: cod CORM 251316
Ştiri / Advertorial
10 Dec. 2025 / 13:17
ADVERTORIAL // De ce în curând nu îţi vei mai putea instala panouri solare în Republica Moldova?
Ştiri / Advertorial
18 Noi. 2025 / 16:07
ADVERTORIAL // Cu suportul financiar al Uniunii Europene în Republica Moldova au fost deschise 16 spălătorii sociale
Ştiri / Advertorial
02 Oct. 2025 / 17:36
ADVERTORIAL // Servicii de Curăţenie la un Click Distanţă în Chişinău
Ştiri / Advertorial
02 Oct. 2025 / 17:26
ADVERTORIAL // Flori cu livrare în Chişinău – surpriza care schimbă ziua
Ştiri / Advertorial
02 Oct. 2025 / 17:19
Comentarii