Ştiri

Sursa imaginii:

Postat de: Bogdan Nigai

Ştiri / Social

26 Aug. 2022 / 15:10

Radio Moldova: Evoluţia mass-media de la proclamarea Independenţei Republicii Moldova (AUDIO)

Pe parcursul celor 31 de ani de independenţă în ţara noastră s-a conturat o mass media, care a oscilat între extreme, influenţată de regimurile politice. Totuşi, timp de trei decenii, nu s-a reuşit afirmarea unei prese libere şi în special, independente, a declarat într-un interviu pentru Radio Moldova, jurnalistul şi fostul director al postului naţional de radio, Alexandru Dorogan.

Potrivit jurnalistului, după obţinerea independenţei, procesele mediatice au devenit mult mai complicate, s-a conturat o presă împărţită pe baricade, iar pe alocuri, mass-media a devenit mult mai responsabilă. „Noi avem o mare libertate pentru presă, dar noi nu avem o presă liberă, pentru că, în opinia mea, eu văd dependenţa anumitor mijloace, aumitor furnizori de servicii media audiovizuale, anumitor agenţii. Le deschizi şi vezi de cine depind. Asta e trist. La atâţia ani de independenţă a Republicii Moldova în care, totuşi afirm categoric condiţii pentru presă liberă, din punct de vedere al legii, s-au creat, iar din punct de vedere al responsabilităţii jurnaliştilor, cred că noi avem multe de învăţat”, a afirmat Alexandru Dorogan. 

Pe parcursul acestor ani, nu au existat perioade înfloritoare pentru presă, întrucât au fost mai multe provocări, iar presa a oscilat mereu între extreme, este de părere directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent, Nadine Gogu.

Experta concluzionează că timp de peste trei decenii nu s-a reuşit crearea unui mediu legislativ, economic, care să permită instituţiilor media să devină cu adevărat sustenabile financiar şi să nu depindă de actorii politici. „Statutul libertăţii presei a oscilat în aceşti ani, de la presă neliberă a ajuns la parţial liberă, apoi am revenit la statutul de presă neliberă şi în ultimii vreo 10 ani putem vorbi despre stagnare. Oricare schimbare a regimurilor politice din Republica Moldova, de regulă se solda cu schimbări şi în peisajul mediatic. Provocări există permanent, zi de zi. Noi am ajuns în ultimii ani că avem prea puţin jurnalism de calitate. Diversitatea de opinii nu-i cea pe care ne-am fi dorit-o şi avem presă care încă manipulează.”

Una dintre problemele din spaţiul mediatic de la noi din ţară este goana după audienţă, iar din dorinţa de a fi primii şi fără a verifica sursele, iau naştere ştirile false, potrivit lui Alexandru Dorogan. „Cât de credibil este serviciul care te informează, pe deoparte depinde şi de consumator. În mare parte, probabil trebuie să creştem acest consumator care alege. Goana după produsul final ignorează interesul public. asigură doar interesul publicului. Dorin cât mai mulţi consumatori, pe când interesul public este interesul întregii societăţi. Mai trist este atunci când intenţionat unele servicii media îţi orientează consumatorii lor, prin produsul pe care îl au, pe falsuri. Îşi prind consumatorii în capcană, îşi fac audienţă prin ştiri false, marele rezultat al concurenţei neloiale. 

De altă parte, Nadine Gogu spune că actualmente pe piaţa mediatică există o concurenţă corectă şi echilibrată. Experta precizează că în ultima perioadă se conturează instituţii credibile, care fac faţă provocărilor şi reuşesc să se afirme. „Am observat în ultimii ani că au apărut mai multe surse media pe care putem să le numim independente, ele au reuşit să supravieţuiască chiar dacă a fost destul de dificil, au fost provocări, şi aici mă refer la lipsa de acces la informaţii sau refuzul funcţionarilor să răspundă la întrebări de interes public sau chiar şi cazuri de intentare a proceselor de judecată din partea anumitor personaje. Oricum ele au rezistat, au supravieţuit şi concurează pe piaţă, e o concurenţă corectă. După noi, în următorii 6-10 ani am putea ajunge şi noi în rândul statelor cu presă liberă”.
 
Mijloacele tradiţionale de informare nu vor pierde din concurenţă, odată cu dezvoltarea noilor media, întrucât primordial este calitatea produsului, spune Alexandru Dorogan. Jurnalistul precizează că interesul publicului faţă de radio nu va dispărea. „Doar că produsul radio are nevoie să fie asigurat cu diferite forme de distribuire ca să ajungă la consumator pe căi diferite. Eu ascult Radio Moldova, este un post care poate fi ascultat, îmi plac ştirile, aveţi ştiri bune şi Radio Moldova are viitor.”

Republica Moldova a urcat în Indicele Libertăţii Presei, elaborat de Organizaţia internaţională Reporteri fără Frontiere (RFF), de pe locul 89, în 2021, pe locul 40 în acest an, din 180 de ţări.

Comentarii