Sursa imaginii:
Postat de: Daniela Socolovschi
Ştiri / Politic
02 Ian. 2022 / 17:17
Retrospectiva politică a anului 2021 (VIDEO)
Alegerile parlamentare anticipate, învestirea Guvernului Gavriliţa, reţinerea şi cercetarea penală a procurorului general Alexandr Stoianoglo sunt doar câteva dintre evenimentele importante din 2021 care au încins scena politică din Republica Moldova, relatează Mesager.
În luna februarie, şefa statului Maia Sandu a propus candidatura Nataliei Gavriliţa la funcţia de premier, însă vechea componenţă a Parlamentul i-a acordat zero voturi. Gavriliţa a venit cu critici la adresa majorităţii parlamentare de atunci.
„ Avem un Parlament cu acorduri rupte, în numele continuării schemelor de corupţie. Avem un parlament cu deputaţi care au schimbat de trei ori partidul şi de fiecare dată au rămas la treuca puterii”, spunea Gavriliţa.
Au urmat consultări ale şefei statului cu partidele parlamentare, după care Maia Sandu a înaintat repetat candidatura Nataliei Gavriliţa. Această decizie, însă, a fost declarată neconstituţională, pe motiv că socialiştii aveau deja un alt candidat. Este voba despre Mariana Durleşteanu, care era gata să conducă un guvern provizoriu.
Însă, chiar în timpul noilor consultări, Durleşteanu a anunţat că îşi retrage canidatura, ceea ce i-a oferit posibilitate Maiei Sandu să declanşeze alegerile parlamentare anticipate.
„ Acum câteva minute decretul de dizolvare a actualului Parlament. Prin această decizie am deschis calea pentru ca cetăţenii să poată să-şi aleagă un Parlament nou, care să servească interesele ţării şi ale oamenilor”, declara Maia Sandu, preşedinta Republicii Moldova.
La alegerile din 11 iulie au luptat 23 de concurenţi alectorali. Scrutinul, însă, a fost câştigat detaşat de către Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS), care a obţinut 63 de mandate în noul Legislativ. Celelalte două componente parlamentare sunt fracţiunea Blocului Comuniştilor şi Socialiştilor cu 32 de mandate şi fracţiunea Partidului ŞOR cu şase mandate.
„ Potrivit informaţiilor prezentate de CEC, toţi candidaţii incluşi în liste sunt eligibili pentru funcţia de deputat şi au depus declaraţii pe propria răspundere că nu au interdicţii de a candida”, anunţa Domnica Manole, preşedinta Curţii Constituţionale.
După constituirea noului legislativ, preşedinte al Parlamentului a fost ales Igor Grosu, iar Natalia Gavriţa a devenit prim-ministră.
Unul dintre evenimentele care în 2021 a încins scena politică din Moldova a fost reţinerea procurorului general, Alexandr Stoianoglo. Suspendat din funcţie, Stoianoglo este cercetat pe cinci capete de acuzare. El este învinuit de abuz de putere, corupere pasivă, oferire de informaţii mincinoase, iar dosarul privind prejudicierea bugetului Porcuraturii Generale a fost deja trimis în judecată. Alexandr Stoianoglo pledează nevinovat, declarând că ar fi vorba despre o răfuială politică.
Iar în data de 23 decembrie, procurorul general interimar, Dumitru Robu, a cerut în Parlament ridicarea imunităţii deputatului Ilan Şor, în legătură cu cercetarea acestuia pe nouă capete de acuzare. Şor a calificat aceste acţiuni drept un show de prost gust.
„ Solicit ridicarea imunităţii parlamentare a deputatului Ilan Şor în vederea acţiunilor de urmărire penală urgente ce se impun în scopul evitării, nimicirii, tăinurii, modificării, substituirii probelor, împiedicării înstrăinării bunurilor, rezultate din infracţiune”, anunţa, Dumitru Robu, procuror general interimar.
Iar la sfârşitul anului 2021, în urma unor audieri la Procuratura Generală, preşedintelui de onoare al PSRM, Igor Dodon, i-a fost atribuită calitatea de bănuit în dosarul Energocom. Potrivit procuraturii, Dodon ar fi participat, în anul 2008, la o schemă frauduloasă de importare a energiei electrice, în urma căreia, statul a fost prejudiciat cu peste 120 de milioane de lei. Dodon se declară nevinovat.
„ Am spus că sunt gata să colaborez cu cei care fac această anchetă pe orice domeniu, poftim sunt gata să venim să discutăm pentru că nu am nicio vină în acest dosar”, a declarat Igor Dodon, preşedinte de onoare PSRM.
Până la sfârşitul anului, Parlamentul a votat şi Legea Bugetului de Stat pentru 2022. Documentul stabileşte, între altele, aceleaşi compensaţii la plata facturii pentru consumul de gaze, dar şi finanţarea unor noi programe de modernizare a drumurilor. Proiectul bugetului a fost criticat de către opoziţia parlamentară, în special, în legătură cu majorarea salariilor pentru judecătorii Curţii Constituţionale.
Comentarii