Ştiri

Sursa imaginii:

Postat de: Bogdan Nigai

Ştiri / Social

08 Iul. 2022 / 12:07

Liliana Nicolăescu-Onofrei la „Spaţiul public”: Reforma din învăţământ va crea condiţii mai bune pentru studenţi, profesori şi cercetători (VIDEO)

Condiţii mai bune pentru studenţi, profesori universitari şi cercetători, asta prevede noua reformă iniţiată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, potrivit autorităţilor. Pe de altă parte, cercetătorii se opun reorganizării considerând că reforma vine în detrimentul lor. Reorganizarea prin fuziune a unor instituţii din domeniile educaţiei, cercetării şi inovării a fost dezbătută în cadrul emisiunii „Spaţiul Public”, de la Radio Moldova.

Potrivit Datelor Biroului Naţional de Statistică, numărul studenţilor în ultimii zece ani s-a redus de aproape 10 ori, de la aproximativ 104 mii la circa 59 de mii de studenţi. În consecinţă, iniţiatorii reformei susţin că noua schimbare este influenţată şi de această scădere.

Potrivit preşedintei Comisiei parlamentare cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media, Liliana  Nicolăescu-Onofrei, necesitatea acestei reforme a apărut cu mult timp înainte, iar acest proiect vizează trei categorii de beneficiari, studenţi, profesori universitari şi cercetători. „Pentru studenţi cred că este foarte important şi pentru sistem, în general, este ca totuşi să existe nişte procese foarte moderne de predare - învăţare, iar aici fără integrarea rezultatelor ştiinţei, cred că nu este posibil”. În ceea ce ţine de profesori universitari şi cercetători, reforma prevede îmbunătăţirea condiţiilor de activitate a acestora, a mai adăugat Liliana Nicolăescu-Onofrei. 

Prin consolidarea învăţământului superior şi a cercetării, pe lângă faptul că va fi adusă cercetarea în instituţiile de învăţământ superior se vor îmbunătăţi ambele procese. În plus, potrivit deputatei, un factor important ţine şi de finanţare. „Putem să beneficiem şi de un avantaj pe care îl oferă proiectul Băncii Mondiale prin care sprijină învăţământul superior. Respectiv în cadrul acestui proiect, universităţile cu specialităţi în medicină, învăţământ, inginerie şi tehnologii informaţionale au posibilitatea să înainteze proiecte şi să fie finanţate pentru a-şi îmbunătăţi infrastructura de cercetare şi educaţie, programele, şi respectiv având autonomie universitară, să poată să elibereze anumite fonduri pentru a investi în resursa umană, în creşteri salariale”, a mai spus Liliana Nicolăescu-Onofrei.
 
De cealaltă parte, mediul de cercetători se opune acestei schimbări şi explică că noua reformă vine doar în detrimentul mediului de cercetare. 

După anunţarea proiectului de reorganizare, Academia de Ştiinţă a Moldovei(AŞM) s-a pronunţat împotriva acestui proiect de reformare. „Practic în toată lumea, cercetarea ştiinţifică are doi piloni, unul ţine de Institutele de Cercetare şi altul sunt universităţile.(...) Cum vom fuziona aici trebuie să ne gândim, dar să nu distrugem institutele de cercetare care au fost create 60-70 de ani în urmă, care au istorie, care au imagine la scară internaţională”, a sugerat preşedintele AŞM, Ion Tighineanu. 
 
Vicepreşedintele Academie Române, Bogdan Simionescu, invită autorităţile de la Chişinău să înveţe din experienţa României. „Astfel de reforme sunt extrem de periculoase dacă sunt făcute rapid şi fără o bună pregătire şi nu va fi vorba de un progres, ci de un regres al cercetării. După părerea mea, mai întâi ar trebui ca Republica Moldova, care şi-a ales drumul spre Uniunea Europeană, să aibă şi o strategie de dezvoltare a ţării foarte bine gândită. Strategia ar trebui să spună care sunt domeniile care trebuie să le dezvoltăm în Moldova”, a explicat academicianul.

Pe 1 iulie, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a anunţat o reformă amplă a învăţământului universitar şi a cercetării academice, care prevede comasarea unui număr considerabil de instituţii.
 
În opinia ministrului Anatolie Topală, în urma acestei reforme, universităţile din Republica Moldova se vor poziţiona mai bine în clasamentele internaţionale, astfel fiind mai uşor pentru ele să concureze cu universităţile din afară ţării.

Până în prezent, mai mulţi academicieni, profesori universitari, dar şi studenţi au manifestat împotriva aceste reforme.

Comentarii