Sursa imaginii:
Postat de: Golban Ionela
Ştiri / Social
23 Aug. 2022 / 17:00
Radio Moldova: Evoluţia sistemului politic în ţara noastră, la 31 de ani de independenţă (AUDIO)
La 31 de ani de la proclamarea independenţei, Republica Moldova continuă să fie cel mai sărac stat din Europa, iar cea mai mare problemă este că pe parcursul acestei perioade nu şi-a realizat integritatea sa teritorială, chiar dacă a trecut prin câteva momente de cotitură, a declarat pentru Radio Moldova, deputatul în primul Parlament, politologul Anatol Ţăranu.
„Unul din aceste momente a fost războiul din 1992, război pe care Republica Moldova l-a pierdut în faţa Federaţiei Ruse. A doua mare cotitură a fost acea când Republica Moldova a păşit pe calea integrării europene care s-a fortificat prin obţinerea acestui statut de candidat la aderare în Uniunea Europeană”, a menţionat Anatol Ţăranu.
De la obţinerea Independenţei evoluţia sistemului politic din Republica Moldova a fost marcată de o continuă căutare identitară, oscilând între partidele de dreapta, centru dreapta şi cele pro-ruse, a punctat analistul politic, Ion Tăbârţă.
„Evoluţia sistemului politic din Republica Moldova poate fi divizată în trei perioade distincte, probabil, acum suntem la începutul celei de-a patra perioade. Prima etapă ar fi anii 1990 – 1991, până în anul 2001 am avut o dispută între partidele din vechea nomenclatură agraro-comunistă, ne referim la Partidul Democrat Agrar, preşedinţii Mircea Snegur şi Petru Lucinschi şi forţele naţionale unioniste reprezentate dintre Partidul Popular Creştin Democrat şi Partidul Forţelor Democratice care erau principale partide din dreapta la acel moment în Republica Moldova”, a punctat Ion Tăbârţă.
Cea de-a două etapă politică a Republicii Moldova este marcată de guvernarea comunistă care s-a menţinut la putere în perioada 2001 – 2009.
„După această perioadă a fost una de stagnare, iar după avem perioada anilor 2009 – 2021 când de la integrarea europeană care trebuia să fie laitmotivul dezvoltării noastre am ajuns să evoluăm la un regim oligarhic. În anii 2016 – 2019 ne-am întruchipat, personificat prin regimul oligarhic a lui Vladimir Plahotniuc. După aceasta, prin câteva scrutine electorale 2019, 2020, 2021, două scrutine parlamentare şi unul prezidenţial în Republica Moldova avem un partid pro-european care încearcă să implementeze reforme şi o coaliţie oligarhică geo-politică în Parlamentul Republicii Moldova care încearcă să se opună acestei reforme”, a mai adăugat Ion Tăbârţă.
Lecţiile parlamentarismului autentic încă nu au fost învăţate de deputaţii de nici o legislatură, inclusiv de actualii, consideră Anatol Ţăranu, membru al primului Parlament al Republicii Moldova.
„Noi încă rămânem să învăţăm lecţiile unui parlamentarism autentic, gradul de dezbatere democratică care a existat în primul parlament până astăzi nu este atins de nici o auto-legislatură din Republica Moldova”, a conchis Anatol Ţăranu.
În cele peste trei decenii de independenţă, Republica Moldova a avut opt şefi de stat. Primii doi, au fost aleşi prin vot direct de cetăţeni. În 2001, cu votul a 71 de deputaţi a fost ales un preşedinte de stânga, iar din 2009 până în 2012, Republica Moldova nu a avut un şef de stat ales, fiind condusă de preşedinţi interimari. În noiembrie 2016 s-a revenit la alegerea prin vot direct, a preşedintelui Republicii Moldova, după o hotărâre controversată a Curţii Constituţionale. Aceste alegeri au adus în fruntea statului un lider al partidelor de stânga. Patru ani mai târziu, în noiembrie 2020, tot prin votul direct al cetăţenilor a fost aleasă în premieră o femeie preşedinte, de orientare pro-europeană.
Două lecţii au fost învăţate de Republica Moldova în cei 31 de ani, chiar dacă nu până la ultimul capitol, au conchis în final experţii, prima ar fi necesitatea consolidării democraţiei în stat şi cea de-a doua, care poate fi atribuită ca succes Republicii
Moldova, este că majoritatea populaţiei conştientizează necesitatea alegerii parcursului european şi a lumii civilizate europene, cea din urmă fiind şi cea mai mare realizare a Republicii Moldova în cei 31 de ani de Independenţă.
Comentarii